Observator de Valcea

Potrivit Constituţiei adoptate prin Referendum de poporul român în 2003 (articolul 12, alineatul 2) Întâi Decembrie este Ziua Naţională a României. Această zi a fost adoptată anterior, prin Legea nr. 10 din 31 iulie 1990, promulgată de preşedintele Ion Iliescu şi publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990, fiind o sărbătoare publică a României. La 1 decembrie 1918 Marea Adunare de la Alba Iulia a hotărât Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului la Regatul Român. Această decizie a fost făcută publică prin Declaraţia de la Alba Iulia. Legea Unirii a fost ratificată prin Decretul-Lege No. 3631 din 11 decembrie 1918 de către regele Ferdinand I şi votată de Adunarea Deputaţilor în şedinţa din 29 decembrie 1919, în unanimitate

Semnificaţii istorice
La 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918, Adunarea Naţională de la Alba Iulia, constituită din 1.228 delegaţi, şi sprijinită de peste 100.000 de persoane adunate la eveniment din toate colţurile Ardealului şi Banatului, a adoptat o Rezoluţiune care consfinţeşte unirea tuturor românilor din Transilvania, întreg Banatul (cuprins între râurile Mureş, Tisa şi Dunăre) şi Ţara Ungurească (Crişana, Sătmar şi Maramureş).
Ziua de 1 Decembrie 1918 marchează bilanţul luptei românilor pentru întregire statală, care vine să încununeze precedentele acţiuni ale fraţilor din Basarabia (9 aprilie 1918) şi Bucovina (15 / 28 noiembrie 1918). Poporul român a valorificat conjunctura internaţională creată în urma Primului Război Mondial şi a ştiut să se afirme în contextul mişcării de eliberare a popoarelor şi al victoriei principiului naţionalităţilor în Europa.
Rezoluţia votată de Marea Adunare Naţională, proclama:
1. Deplină libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său şi fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare şi la guvernarea ţării în proporţie cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc.
2. Egală îndreptăţire şi deplină libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile din Stat.
3. Înfăptuirea desăvârşită a unui regim curat democratic pe toate tărâmurile vieţii publice. Votul obştesc, direct, egal, secret, pe comune, în mod proporţional, pentru ambele sexe, în vârstă de 21 de ani la reprezentarea în comune, judeţe ori parlament.
4. Desăvârşită libertate de presă, asociere şi întrunire, libera propagandă a tuturor gândurilor omeneşti.
5. Reforma agrară radicală. Se va face conscrierea tuturor proprietăţilor, în special a proprietăţilor mari. În baza acestei conscrieri, desfiinţând fidei-comisele şi în temeiul dreptului de a micşora după trebuinţă latifundiile, i se va face posibil ţăranului să-şi creeze o proprietate (arător, păşune, pădure) cel puţin atât cât o să poată munci el şi familia lui. Principiul conducător al acestei politici agrare e pe de o parte promovarea nivelării sociale, pe de altă parte, potenţarea producţiunii.
6. Muncitorimei industriale i se asigură aceleaşi drepturi şi avantagii, care sunt legiferate în cele mai avansate state industriale din Apus.

Marea Unire de la 1 decembrie 1918
Reprezintă evenimentul principal al istoriei României şi totodată realizarea unui deziderat al locuitorilor graniţelor vechii Dacii, unirea Transilvaniei cu România. Ziua de 1 decembrie a devenit după evenimentele din decembrie 1989 Ziua Naţională a României.
Alba Iulia, faimoasa cetate a Bălgradului, fusese aleasă de către Consiliul Naţional Român Central, care avea sediul la Arad, pentru a adăposti între zidurile ei pe reprezentanţii poporului românesc din Transilvania, în cea mai mare zi din istoria acestui popor, pentru două pricini. La 1 noiembrie 1599, Mihai Viteazul, biruitor la Selimbăr, îşi făcuse intrarea triumfală în Alba Iulia în fruntea unui alai măreţ. Ea a fost Capitala strălucitului domn în timpul scurt cât el reuşise să săvârşească cea dintâi unire a Ţărilor Române. La 1784, pe acelaşi platou al Cetăţii, marii mucenici ai neamului, Horia şi Cloşca, sufereau supliciul frângerii pe roată, pentru că avuseră curajul să ceară o viaţă mai bună pentru neamul lor.
Amândouă aceste date istorice erau adânc săpate în inimile românilor. Erau două etape importante în drumul greu spre mântuire. Aici era locul unde trebuia să se adune norodul la Marea Unire. Duhurile marilor înaintaşi şi mucenici ai libertăţii şi unirii românilor vor lumina gândurile celor strânşi aici si-i vor face vrednici de înalta lor chemare.

Actul cel mai măreţ al istoriei românilor
Adunarea de la Alba Iulia s-a ţinut într-o atmosferă sărbătorească. Au venit 1228 de delegaţi oficiali, reprezentând toate cele 130 de cercuri electorale din cele 27 comitate româneşti, apoi episcopii, delegaţii consilierilor, ai societăţilor culturale româneşti, ai şcolilor medii şi institutelor pedagogice, ai reuniunilor de meseriaşi, ai Partidului Social – Democrat Român, ai organizaţiilor militare şi ai tinerimii universitare. Toate păturile sociale, toate interesele şi toate ramurile de activitate românească erau reprezentate.
Dar pe lângă delegaţii oficiali, ceea ce dădea Adunării înfăţişarea unui mare plebiscit popular, era afluenţa poporului. Din toate unghiurile ţărilor române de peste Carpaţi, sosea poporul cu trenul, cu căruţele, călări, pe jos, îmbrăcaţi în haine de sărbătoare, cu steaguri tricolore în frunte, cu table indicatoare a comunelor ori a ţinuturilor, în cântări şi plini de bucurie. Peste o sută de mii de oameni s-au adunat în această zi spre a fi de faţă la actul cel mai măreţ al istoriei românilor.

Tricolorul a întrecut ocupanţii germani, în retragere
Spectacol simbolic şi instructiv: cortegiile entuziaste ale românilor ce umpleau drumurile spre Alba Iulia se încrucişau cu coloanele armatei mareşalului german Mackensen care, umilite şi descurajate, se scurgeau pe căile înfrângerii spre Germania. Mulţimea imensă urcă drumul spre Cetăţuie printre şirurile de ţărani români înveşmântaţi în sumanele de pătură albă şi cu căciulile oştenilor lui Mihai Viteazul. Pe porţile cetăţuii, despuiate de pajurile nemţeşti, fâlfâie Tricolorul român. Poporul trece pe sub poarta lui Mihai Viteazul şi se adună pe Câmpul lui Horea. De pe opt tribune, cuvântătorii explică poporului măreţia vremurilor pe care le trăiesc.
În acest timp, în sala Cazinei militare, delegaţii ţin adunarea. Pe podium, între steagurile tuturor naţiunilor aliate, care au contribuit cu sacrificiile lor de sânge la desăvârşirea acestui act măreţ, iau loc fruntaşii vieţii politice şi intelectuale a românilor şi delegaţii Bucovinei şi Basarabiei, care au ţinut să aducă salutul ţărilor surori, întrate mai dinainte în marea familie a statului român.

Entuziasm şi patriotism politic, în urmă cu 89 de ani
Într-o atmosferă înălţătoare, în mijlocul aprobărilor unanime şi a unui entuziasm fără margini, Ştefan Cicio Pop arată împrejurările care au adus ziua de astăzi, Vasile Goldiş expune trecutul plin de suferinţe şi de glorie al naţiunii române de pretutindeni şi necesitatea Unirii, Iuliu Maniu explică împrejurările în care se înfăptuieşte Unirea , iar socialistul Jumanca aduce adeziunea la Unire a muncitorimii române, care se simte una cu întreg neamul românesc.
“Adunarea naţională a tuturor românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba Iulia în ziua de 18 noiembrie / 1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România. Adunarea proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al naţiunii române la întreg Banatul, cuprins între Mureş, Tisa şi Dunăre.”
La ceasurile 12 din ziua de 1 decembrie, prin votarea unanimă a rezoluţiei, Unirea Transilvaniei cu România era săvârşită.
Sursa: http://ro.wikipedia.org

• Politica este, în continuare, doar la îndemâna majorităţii “capitaliştilor” tranziţiei • Fraţii Boromiz, unul dintre reperele reale de performanţă în bussines fără aportul banilor publici
“Capital”, celebra revistă cu profil economic, a publicat recent anuarul “celor mai bogaţi 300 de români”. Vâlcea nu a înregistrat “noi intrări” în acest clasament, faţă de anii anteriori, însă averile contabilizate ale celor şapte magnaţi au crescut considerabil de anul trecut şi până acum. Potrivit specialiştilor revistei, averile oamenilor de afaceri au fost calculate pornind de la datele de bilanţ pentru 2006 înregistrate de firmele controlate “la vedere”, ţinând cont şi de evoluţia afacerilor din 2007. La nivel naţional, Vâlcea ocupă locul 11, cu o avere totală “la vedere” de 327,329 de milioane de dolari. Apartenenţa politică a majorităţii celor clasificaţi le-a “scăpat” şi anul acesta speciliştilor reputatei reviste. Numai în judeţul Vâlcea continuă să-şi sporească averile, însă preferă să rămână “discrete”, alte câteva zeci de nume sonore. Exemple: familia fosatului subprefect PSD (actualmente fan declarat al primarului Râmnicului, Mircia Gutău) Viorel Popescu (inlcusiv fiica sa Denise şi soţul acesteia, Felix Bojan). Realizări: proeictul comercial River Plaza Mall, vândut recent contra unei sume declarate de aproximativ 42 milioane de euro. Ar mai fi fost de “cântarit”: edili, şefi de instituţii (prefectul de Vâlcea), şefi de bănci, politicieni dar şi oameni de afaceri “afirmaţi” recent.

NICOLAE SOFIANU (PNL) – avere estimată la 110 milioane de dolari
Afaceri: în domeniul imobiliar, construcţii, turism. Deţine un grup de firme ce prestează activităţi de construcţii şi conexe construcţiilor, două hoteluri de categoriile trei şi patru stele, terenuri (în 2006 a 50.000 mp în Pitesti, pe care a început construţia unui bloc şi a unui spaţiu comercial. Susţine că are în plan construirea unui cartier de 800 de apartamente în zona de nord a Râmnicului şi amenajarea unei staţiuni turistice pentru tineret în Brezoi.
Politic: se declară liberal, fiind unul dintre cei mai vechi mebri ai PNL (a candidat şi la Primăria Râmnicului, din partea unui grupuscul liberal, în 1993). Este membru al clubului oamenilor de afaceri liberali. Fratele său este activ politic tot în cadrul PNL, dar în judeţul Argeş.
�
MARIA şi ION TUDOR (PSD) – avere estimată la 60 de milioane de dolari
Afaceri: în industrie şi turism. Au realizat investiţii în dezvoltarea şi modernizarea bazelor de productie existente şi au achiziţionat linii de producţie de ţeavă şi profile mecanice la Uzina Mecanică Râmnicu Vâlcea. Deţin Hotelul Riviera din Mamaia (pe care l-au scos, recent, la vânzare pentru un preţ de pronire de 22 milioane de euro) şi complexul hotelier Olăneşti din staţiunea vâlceană cu acelaşi nume. Anul trecut au demarat construcţia unui hotel cu specific balnear, clasificat la patru stele, tot în Băile Olăneşti, lucrările în valoare de aproximativ 21 milioane de euro fiind aproape de finalizare. Familia Tudor au în plan dezvoltarea unui proiect imobiliar grandios şi în Râmnicu Vâlcea, compus din clădiri de birouri, săli de conferinţe şi un hotel de 50 de camere clasificate la categoriile patru şi cinci stele.
Politic: Fost ofiţer MapN, Ion Tudor este preşedintele organizaţiei municipale a PSD, din 2007, candidând, fără succes, în 2004, pentru funcţia de senator, pe listele aceluiaşi partid.
�
DUMITRU BECŞENESCU (fost PC, “independent” refuzat de PD) – avere estimată la 45 de milioane de dolari
Afaceri: în domeniile imobiliar şi turism. Deţine terenuri în suprafaţă totală de aproximativ 320.000 mp în intravilanul câtorva oraşe din ţară, complexul hotelier Fantasy Beach (patru stele) în staţiunea Mamaia de pe Litoral. Din anul 2004 este deputat ales pe listele Uniunii PSD+PUR, din partea PUR (actualmente PC).
Politic: În prezent, este deputat independent, în 2007 având o tentativă nereuşită de a intra, pe “uşa din dos”, în rândurile PD, dar eşuată în urma opoziţiei radicale a organizaţiei râmnicene a democraţilor.
�
Fraţii CONSTANTIN şi GHEORGHE BOROMIZ – avere estimată la 39 de milioane de dolari
Afaceri: în industria de morărit şi panificaţie, industria uşoară, distribuţie produse petroliere, şi, mai nou, investiţii imobiliare în RomaniaÎn 2007 au vandut un teren de 2,5 hectare din Sibiu, cu 9,4 milioane de euro, unei societăţi controlate de fondul de investiţii austriac Immoeast, specializat in proiecte imobiliare. Fabrica de furnir Hard Wood Râmnicu Vâlcea a înregistrat, în 2006, o cifră de afaceri de cinci milioane de euro, estimându-se o creştere minimă de zece procente a acesteia în 2007. În 2006, Grupul Boromir a achiziţionat Morărit Panificaţie Ialomita, cu 1,2 milioane de euro, deţinând, în total, patru fabrici de pâine şi cinci centre de producţie în acelaşi domeniu.
Politic: fără preocupări politice exprimate public.
�
DAN şi DORINA MUTU – avere estimată la 25 milioane de dolari
Afaceri: comerţ şi producţie agro-alimentare, proiecte imobiliare. Societăţi deţinute: Annabella, Fravil şi Sere Râmnicu Valcea. În prezent, deţin 18 supermarketuri în Râmnicu Vâlcea şi Drăgăşani. În 2007, prin Fravil SA au achiziţionat, contra a 1,5 milioane euro,  o fabrică de producere şi îmbuteliere oţet din Dolj. Proiecte pe termen scurt: extinderea reţelei de magazine Anabella în staţiunile Băile Olăneşti, Govora şi Călimăneşti. Terenurile deţinute prin Sere Râmnicu Vâlcea le permite dezvoltarea, în curând, a unui proiect imobiliar a cărui valoare poate depăşi lejer 20 milioane de euro.
Politic: fără preocupări politice exprimate public.
DUMITRU CRĂCIUNESCU – avere estimată la 21 milioane de dolari
Afaceri: producţie şi comercializare produse agro-alimentare (Diana SA – carne, în special), proiecte imobiliare (terenuri estimate la o valoare totală de 2 milioane de dolari).
În perioada iunie 2006 – iulie 2007, Dumitru Craciunescu a fost preşedinte al Clubului Rotary Râmnicu Valcea, o societate care reuneşte cei mai activi oameni de afaceri râmniceni din prezent.
Politic: Până la intrarea în Clubul Rotary, de declara liberal, candidân la Primăria Râmnicului (independent, dar pe listele PNL), în 2000. În prezent, fără preocupări politice exprimate public.
�
DAN PETRESCU – avere estimată la 15 milioane de dolari
Afaceri: transport persoane, comericializare autovehicule pentru transport persoane, restaurante. Se pregateşte să schimbe acţionariatul societăţii Dacos SA.
Politic: fără preocupări politice exprimate public.
Adrian PANĂ

În curând, străzile din municipiu vor fi supravegheate de camere video. Potrivit primarului Mircia Gutău, în oraş vor fi amplasate 30 de camere video. “Nu vor fi folosite pentru supravegherea traficului ci pentru prevenirea infracţionalităţii stradale. Vor fi montate în Piaţa Centrală, intersecţia din zona Cozia, staţia de autobuz de la «Elegant», Podul Vinerii Mari, dar şi în Gară”, a explicat edilul şef din Râmnic. Instalarea acestor dispozitive de supraveghere face parte dintr-un program mai amplu de prevenire a infracţiunilor şi violenţei de pe străzile oraşului. Edilul şef mai spune că deja s-au demarat procedurile pentru achiziţionarea tehnicii necesare şi că, în momentul în care vor expira termenele legale ale licitaţiei, camerele vor fi instalate. (Sergiu MIR)

Luni, în localitatea Budeşti-Vâlcea a avut loc un accident rutier în urma căruia trei oameni aflaţi într-o Dacie au fost grav răniţi. Mihai Bodârcă (26 ani), din Crângeni-Teleorman fiind la volanul unei Dacii a intrat cu viteză într-o curbă în timp ce carosabilul era umed şi a ajuns cu maşina sub un tir condus regulamentar din sens invers de Alexandru Cihira (49 ani), din Ileanda-Sălaj. Conducătorul auto al autoturismului, dar şi alţi doi pasageri, Gheorghe Ticu (36 ani), din Ciocăneşti-Dâmboviţa şi Gheorghe Vasile (35 ani), din Crevedia-Dâmboviţa au ajuns în spital cu multiple politraumatisme. (Dorel Ţîrcomnicu)

Anul acesta, la Râmnicu Vâlcea Revelionul va putea fi petrecut plăcut în stradă. Spre deosebire de anii precedenţi, când municipalitatea nu a organizat nimic fesiv pentru momentul trecerii de la un an la altul, acum, edilii promit o sărbătoare în centrul oraşului. “Am constatat că oamenii şi-ar fi dorit acest lucru şi de aceea s-a decis organizarea unui revelion în centrul municipiului cu tot ceea ce trebuie”, a promis Mircia Gutău, primarul din Râmnicu Vâlcea. Şeful executivului mai spune că şi în acest an se vor distribui cadouri preşcolarilor din oraş. “De această dată nu vom mai proceda ca în anii trecuţi când toate cadourile se distribuiau în centru, în faţa bradului de Crăciun. Nu vom mai face aşa, deoarece întotdeauna se creează busculade şi sunt foarte mulţi copii ce nu pot ajunge la cadouri. Începând cu acest an toate cadourile se vor distribui la fiecare grădiniţă în parte, fiecare copil îşi va primi pacheţelul lui”, spune Gutău. (Sergiu MIR)

Eugen B. (41 ani), din oraşul Berbeşti-Vâlcea, şofer pe un autotractor cu semiremorcă, a făcut marţi armonică o căruţă. În localitatea Măldăreşti-Vâlcea, bărbatul a intrat în depăşirea unui vehicul cu tracţiune animală, moment în care a agăţat căruţa cu semiremorca. Căruţaşul, Gheorghe G. (50 ani), din Stoeneşti-Vâlcea a fost „catapultat” din căruţă, fiind grav rănit. Vizitiul s-a ales cu mai multe coaste rupte, cu un traumatism abdominal, cu traumatism de coloană şi cu capul spart. Victima a fost transportată la Spitalul din Horezu şi apoi la cel din Craiova, starea sănătăţii sale fiind gravă. (D.Ţ.)

Dincolo de palma dată de electorat politicienilor, fără deosebire de culoarea politică, prin prezenţa alarmant de slabă la urne, se pot trage şi alte câteva concluzii în urma rezultatelor electorale înregistrate, duminică, 25 noiembrie. Printre acestea se numără şi faptul că, în Râmnicu Vâlcea, alegerile au confirmat aproape fidel rezultatele sondajului comandat de PNL şi realizat de BCS cu mai bine de o lună înainte de ziua votului.
În urma centralizării rezultatelor înregistrate duminică, 25 noiembrie, la Alegerile pentru Parlamentul European, Partidul Social Democrat a obţinut cele mai multe voturi, la nivel de judeţ – 27,24 % din totalul voturilor valabil exprimate.  PSD a fost urmat de PD – 24,12%, PNL – 19,69%, PLD – 7,92%, PC  – 4,99%, PRM – 4,72%, PNG – 4,02%, PIN – 3,33, PNŢCD – 1,34%, PAS – 0,92%, Partida Romilor Pro – Europa – 0,60%, Partidul Verde – 0,49%, Laszlo Tokes – 0,35% şi UDMR cu 0,33%. Partidul Democrat s-a situat pe prima poziţie, la Râmnicu Vâlcea, cu 33,4% din opţiunile alegătorilor ce s-au prezentat la urne. Democraţii sunt urmaţi de PSD, cu 19,57%, PNL – 13,96%, PLD – 12,93%, PIN – 4,86%, PRM – 4,80%, PNG – 3,55%, PC – 3,14% şi UDMR cu 0,31%. Din 342.247 de vâlceni înscrişi pe listele electorale, s-au prezentat la vot 105. 273 (30,76%). 100.112 voturi au fost considerate valabil exprimate, 5.093 fiind anulate.
Aceste date confirmă faptul că rezultatele sondajului realizat de BCS în Râmnicu Vâlcea, la comanda PNL Vâlcea, au fost cel mai aproape de adevăr. Datele centralizate ale acestui sondaj au fost făcute publice cu mai bine de o lună înainte de ziua alegerilor. Potrivit acestora, la capitolul presă scrisă, “Observator de Vâlcea” ocupă un onorant loc 8 în preferinţele râmnicenilor, la numai un an de la apariţie. (Adrian PANĂ)

Vâlceanul Eugen Niţescu, din Slătioara-Vâlcea este un om cu multă imaginaţie şi tare gospodar. A lucrat 40 de ani ca electrician la mină, iar acum, pensionar fiind, având mai mult timp la dispoziţie, s-a gândit să facă o casă cum alta nu-i. Una pe rulmenţi, care să se învârtă după soare. Ba chiar a cumpărat şi pământ, la uliţa principală, iar soţia pare încântată de ideea năstruşnică. Nu de alta dar, nea Jean, cum îi spun sătenii este unul dintre cei mai gospodari oameni din sat care ştie să facă o mulţime de lucruri. Ideea cu casa i-a venit după ce a observat la minieră cum un excavator gigant, de 140 de tone, se învârte pe un rulment şi o roată dinţată.
După 40 de ani bătuţi pe muchie, lucraţi în minerit, lui Eugen Niţescu (59 ani), din Slătioara-Vâlcea i-a venit ideea să-şi construiască o casă cum nici el n-a mai văzut pe undeva. “Aş vrea să fac o casă pe rulmenţi, să apăs pe buton şi să se învârtă după soare, aşa cum vreau eu. Păi cum să nu se poată?”, se întreabă contrariat nenea Jean, care abia aştepta să-şi motiveze ideea. “La noi la mină, există un excavator gigant, de 140 de tone, care se învârte şi escavează cărbunele. Păi dacă un asemenea mastodont este funcţional, de ce să nu construiesc o casă de  10-15 tone după acelaşi principiu. Am nevoie de o roată dinţată pusă pe un rulment, aşezate pe un postament din beton. Racordurile cu canalizarea, apa curentă şi toate cele trebuincioase le-aş face flexibile. Aş munci cu toată familia, aşa că dacă fac rost de rulment şi roata dinţată, mi-ar trebui cam vreo 50.000 lei ROL şi casa ar fi gata. Soţia mea ar fi cea mai încântată şi ar munci cot la cot cu mine şi cu cele două fete. Eu cânt pun mâna pe ceva, ştiu ce urmează şi cum trebuie să se finalizeze întreaga lucrare”, se destăinuie gospodarul. Că ideea cu casa pe rulmenţi nu este una de şagă, nea Jean chiar a cumpărat pământ în faţa actualei gospodării, unde vrea să ridice inedita clădire. Există însă un impediment. “M-aş apuca de construcţie dacă aş avea bani, dar dacă nu ai… miroşi a prost”, spune localnicul.

Dacă nu pui pasiune în ceea ce faci, îmbătrâneşti repede
Fostul electrician de la Exploatarea Minieră este unul dintre cei mai harnici gospodari din Slătioara. Este printre primii din comună care şi-a introdus apă curentă în casă, şi-a făcut încălzire centrală, după idei originale care au dat foarte bune rezultate. “Cele două case ale mele pe care le vedeţi mi le-am făcut singur. Eu am făcut şi dulgheria şi acoperişul, am pus gresia, faianţa, am făcut instalaţia la baie, instalaţia electrică. Doar soţia şi fetele ce m-au ajutat. Domnule, cine este harnic, atunci când munceşte cântă şi râde. Dacă nu faci lucrurile cu pasiune, aşa cum le fac eu, atunci îmbătrâneşti repede”, afirmă nene Jean.

Casa rotativă să fie mică dar încăpătoare
Şi ca să dovedească faptul că în tot ce a făcut în viaţa lui a pus pasiune, ne spune că a lucrat la minieră şi pe post de casier, de magaziner, a fost şef de cantină. “Păi în locul meu, ca şef de cantină a venit unul care toată ziua făcea la calcule şi tot nu-i ieşeau, iar eu cădeam pe ultimul bănuţ de la prima socoteală. În comună fac injecţii la păsări, castrez porci. Pe mine munca mă ţine în viaţă. În fiecare zi vreau să am pe ce pune mâna! Nu vreau să fiu bogat şi sunt mândru că mă pot mulţumi cu ce am. Vreau să ştiţi că nimeni nu poate aduce toată bogăţia din lume în curtea lui”. Ceva n-a putut face nea Jean în viaţa asta. Să cânte! “Tata a fost muzicant, cânta foarte frumos la chitară. Am încercat şi eu dar pentru că n-am ureche muzicală m-am lăsat păgubaş. Cât despre casa rotativă pe care vreau să o construiesc, aş vrea să fie mică dar… încăpătoare”. (Dorel ŢÎRCOMNICU)

Luni, în localitatea Budeşti-Vâlcea a avut loc un accident rutier în urma căruia trei oameni aflaţi într-o Dacie au fost grav răniţi. Mihai Bodârcă (26 ani), din Crângeni-Teleorman fiind la volanul unei Dacii a intrat cu viteză într-o curbă în timp ce carosabilul era umed şi a ajuns cu maşina sub un tir condus regulamentar din sens invers de Alexandru Cihira (49 ani), din Ileanda-Sălaj. Conducătorul auto al autoturismului, dar şi alţi doi pasageri, Gheorghe Ticu (36 ani), din Ciocăneşti-Dâmboviţa şi Gheorghe Vasile (35 ani), din Crevedia-Dâmboviţa au ajuns în spital cu multiple politraumatisme. (Dorel Ţîrcomnicu)

Locuitorii din comuna Slătioara – Vâlcea sunt oameni cu credinţă în Dumnezeu. Aşa se face că în localitate există nu mai puţin de 10 lăcaşuri de cult. Acolo unde clopotul uneia dintre biserici nu se mai auzea, oamenii au pus mână de la mână şi au mai ridicat încă o bisericuţă. Apropierea de Dumnezeu are şi o altă explicaţie. Legendele spun că în vremuri îndepărtate pe locurile unde este astăzi Slătioara au existat oameni gigant. Biserica din satul Vioreşti al cărei hram a fost în urmă cu câteva zile, este monument istoric UNESCO, construit între Măgura şi Măguricea, coline ce ar fi fost locuite de o femeie gigant, care dintr-o singură “poală” de pământ a construit şi movila pe care e ridicat satul Goruneşti.
Locuitorii din mai multe sate ale comunei Slătioara au vrut ca ziua de 21 noiembrie să fie una cu totul aparte, fiind ziua sfinţirii bisericuţei din Vioreşti, ce poartă hramul “Intrarea în biserică a Maicii Domnului.” Febra pregătirilor a început cu câteva zile înainte. Oamenii au adus de acasă merinde de post, iar cele mai bune gospodine s-au întrecut în pregătitul ciorbei de varză, a iahniei de fasole şi mâncării de orez, toate făcute în oale de lut, fierte pe vatră, la foc cu lemne. Bisericuţa nu este una oarecare, ea fiind monument istoric, intrat în patrimoniul UNESCO. Organizarea hramului unei biserici nu-i lucru de şagă, aşa că părintele paroh Alexandru Prună abia îşi mai vedea capul de treburi. După slujbă şi toate cele treburi sfinte, vioreştenii s-au aşezat la masă, s-au cinstit cu o fiartă de prună, iar părintele a dat fuguţa cu niscaiva merinde până la Primăria din Slătioara, că doar bieţii funcţionari n-au putut pune-n cui ştampila primăriei, pentru a veni la hramul lăcaşului.

O palmă de pământ pe care să mi-o pună pe piept
Când s-a întors grăbit, părintele a apucat să ne spună câteva cuvinte despre lăcaşul pe care-l păstoreşte. “Bisericuţa a fost construită în anul 1782 de către vătafii Ion Urşanu şi Ion Viorel. Pictura este în frescă, iar poteraşii sunt pictaţi călări. Aceştia sunt păzitorii care pe vremuri păzeau potecile pe unde era transportată sarea pentru ca «transportatorii» să nu fie atacaţi de lotri. Bisericuţa are streşinile mari, specifice lăcaşurilor de cult din zona de munte. A fost acoperită acum trei ani cu şindrilă şi în următorii doi ani urmează să fie renovată pictura”, spune părintele Alexandru Prună. O bătrânică se apropie de preot şi-l întreabă oftând: “Cu mine cum rămâne părinte, că s-o apropia sorocul şi trebuie să am şi eu locul meu de veci, o palmă de pământ pe care să mi-o pună pe piept”. Preotul Prună o linişteşte spunând că a făcut toate demersurile şi a mai luat pământ ca să mărească cimitirul care a devenit neîncăpător. “Stai dumneata liniştită, că nu rămâne niciunul dintre noi pe afară când se termină aţa pe mosor”, spune preotul.

Cu o poală de pământ, o femeie gigant a creat dealul Goruneştiului
Întrebat despre harul locuitorilor din Slătioara de a construi biserici, Nicolae Toreţoiu, nea Culiţă, cum îi spun oamenii, şi el cântăreţ în strană, se destăinuie: “Avem în comună patru preoţi, unii cu mai multe biserici în parohie. Bisericile s-au construit acolo unde localnici spuneau că nu mai aud clopotul şi astfel puneau mână de la mână şi înălţau altă biserică, aşa încât s-a ajuns acum să avem zece biserici”. Despre biserica din Vioreşti, nepotul lui nea Culiţă, Adrian Toreţoiu, bibliotecarul comunei care se ocupă şi de scrierea şi editarea Monografiei comunei Slătioara, ne spune. “Bisericuţa al cărei hram a fost astăzi (21 noiembrie, n.r.) este aşezată între două coline. Una se cheamă Măgura şi cealaltă Măgurica. Legendele spun că pe aceste meleaguri au existat oameni giganţi. Se vehiculează că o femeie foarte mare a stat în acest loc, cu un picior pe Măgura şi celălalt pe Măgurica şi ar fi născut un prunc chiar pe locul unde se află micuţa bisericuţă. Se mai spune că femeia aceea ar fi creat acea colină, unde se află satul Goruneşti, sau la Stocşoru, cum îi spunem noi, cu o singură poală de pământ”. Dincolo de legende, oamenii din Slătioara trăiesc cu credinţa lucrurilor sfinte şi sunt convinşi că, dacă pe vreunul dintre dealuri, la vreo casă, nu se va auzi dangătul clopotului, acolo vor trebui să construiască o altă biserică. (Dorel ŢÎRCOMNICU)