Observator de Valcea

Motto: “Dac-aş fi pentru-o zi preşedinte,/ V-aş amaneta pe toţi şi nu m-aţi prinde!” (formaţia Paraziţii, vol IV “Categoria grea” – sic!)
V-am prezentat, în ediţia trecută, dorinţa primarului Ilie Amuzan de a solicita Consiliului Local aprobarea împrumutului de 35 de miliarde de lei vechi. La şedinţa ordinară din 27 martie, dorinţa primarului a s-a transformat în punct pe ordinea de zi şi a fost votată de 8 din cei 13 consilieri prezenţi, restul de 6, abţinându-se. Pe ordinea de zi a şedinţei s-a aflat şi scumpirea agentului termic, votată în unanimitate de Consiliu, considerându-se benefică pentru bugetul şi aşa greu încercat al Primăriei Călimăneşti. Candidatul liberal la funcţia de primar, consilierul Vasile Scîrlea, explică călimăneştenilor votul liberalilor din respectiva şedinţă.
“Joi, 27 martie, a avut loc şedinţa Consiliului Local al Primăriei Călimăneşti. Printre alte puncte, au fost aprins dezbătute împrumutul solicitat de primarul Amuzan pentru reabilitarea străzilor, dar şi alte capitole din programul electoral al lui Amuzan. Modalitatea în care a fost votat acest punct este una, după părerea noastră, contrară legii. Iniţial, două persoane din PD-L nu au înţeles, chipurile, direcţionarea acestui împrumut. În ceea ce ne priveşte, grupul PNL s-a abţinut de la vot, pentru că acesta vine să îngreuneze gradul de îndatorare al Primăriei. Considerăm împrumutul strict electoral, iar refuzul de a specifica clar, pe capitole, sumele necesare, se datorează intenţiei de a începe mai multe lucrări menite să aducă un capital de imagine mare în campania electorală”, a precizat preşedintele PNL Călimăneşti.

Consilierii liberali se aşteaptă să fie ţinta dezinformărilor pesediste
“Paradoxal, acum ne aşteptăm ca alte publicaţii să ne caracterizeze drept sabotorii dezvoltării oraşului. Dar, gândindu-ne că oraşul are deja un împrumut de 2.600.000 de euro, cotă de participare la proiectul de la Seaca, şi mai departe este posibil să se mai facă şi alte împrumuturi în vederea derulării altor proiecte, cum ar fi Clinica de Chirurgie Cardiovasculară, considerăm că bugetul real al Primăriei va fi extrem de îndatorat. Ţinând seama de asta, putem spune că următoarele proiecte ale viitorului primar vor fi foarte greu de derulat, din cauza sumelor mici rămase în buget. Deci abţinerea noastră nu este o rea intenţie, ci este bazată pe realităţile care de multe ori, dor” a mai ţinut să precizeze despre acest împrumut cu iz electoral Vasile Scîrlea.

“Foradex profită de bogăţia naturală a Călimăneştiului”
Un alt punct aprig disputat în şedinţa de comisii a CL l-a reprezentat scumpirea agentului termic. “În urma dezbaterilor, am fost de acord cu aceasta, ţinându-se cont de faptul că ea vine ca o subvenţie din bugetul local – iată încă un motiv pentru abţinerea de mai sus – în jur de 150.000 RON, cu specificaţia că îmbunătăţirile promise de CET să fie unele care să aducă reabilitări majore la reţeaua de alimentare cu apă caldă şi agent termic pentru cetăţenii racordaţi. Una din problemele în care ştim că şi primarul Amuzan s-a implicat ar fi să continuăm demersurile în vederea recuperării, în domeniul public, a sondelor de apă geotermală. Este incorect că se află în administrarea societăţii Foradex, care profită de bogăţia naturală a zonei noastre. Această recuperare ar scădea cu circa 40% preţul agentului termic” susţine principalul contracandidat al lui Ilie Amuzan la Primăria Călimăneşti.
“În ceea ce ne priveşte, vrem să asigurăm locuitorii acestui superb oraş că grupul PNL din Consiliul Local niciodată nu a votat şi nu va vota contra interesului lor. Îi asigurăm pe această cale de tot respectul nostru, susţinând în continuare lucrul cel mai important pentru ei, dezvoltarea oraşului”, a mai spus liderul liberal, în încheiere. (Crişu POPESCU)

Unde şi când am mai văzut noi acest “film”?
Totul pe ultima carte. Aceasta pare a fi deviza după care se ghidează, în politica locală din Călimăneşti, democratul Mircea Petriceanu. Săptămâna trecută, reprezentantul Observator de Vâlcea în zona de nord a judeţului a fost contactat de viceprimarul staţiunii. Paradoxal (sau nu!) acesta ne-a rugat să îi dăm ocazia exprimării publice a unor replici în sprijinul primarului Amuzan (PSD), referitoare articolul nostru din numărul trecut, “Linişte! Amuzan e în campanie electorală”. Amintim pe această cale, că Mircea Petriceanu a intrat în Consiliul Local pe listele grupului PD, iar funcţia de viceprimar a obţinut-o şi cu ajutorul decisiv al celor cinci consilieri PD, la vremea aceea, din Consiliul Local. (Marin SĂRARU)

Vineri, 14 martie, a avut loc adunarea constitutivă a Biroului Permanent al tinerilor democraţi-liberali din Călimăneşti. La eveniment au participat membrii Biroului Judeţean al tinerilor pedelişti, în frunte cu preşedintele Bogdan Almaşi. Vicepreşedintele PD-L Călimăneşti, prof. Gheorghe Scîrlea, prezintă situaţia tineretului democrat liberal înainte de alegeri. Preşedintele TD-L din localitate, Ana-Maria Scîrlea, promite iniţiative îndrăzneţe la Călimăneşti.
“Organizaţiile PD-L sunt relativ noi, datorită fuziunii partidului nostru cu PLD. Nu organizaţia PD-L aş vrea să fie subiectul discuţiei noastre, şi nici organizaţie femeilor democrat-liberale. Cel mai recent eveniment din viaţa organizaţiei noastre îl constituie înfiinţarea organizaţiei de tineret. Consider că este un lucru deosebit care trebuia adus la cunoştinţa cititorilor. În urmă cu două săptămâni a avut loc adunarea de constituire a TD-L Călimăneşti. M-am ocupat personal de acest eveniment şi nu neg că am avut ceva emoţii, mai ales că îşi anunţase participarea întregul Birou Judeţean, în frunte cu preşedintele Bogdan Almaşi. Emoţiile au existat, pentru că în ciuda faptului că în TD-L aveam peste 45 de adeziuni, mă gândeam că nu pot participa într-un număr atât de mare. Spre bucuria tuturor, a fost prezentă întreaga organizaţie. Ba, mai mult, s-au semnat încă 12 adeziuni. Mi-am dat seama că toţi sunt nişte tineri serioşi şi ambiţioşi, care dau însă dovadă de maturitate, fapt confirmat şi prin subiectele politice şi administrative din viaţa localităţii, puse în discuţie la întâlnire” ne-a explicat consilierul local PD-L, prof. Gheorghe Scârlea, vicepreşedinte al PD-L Călimăneşti.

Biroul Permanent al TD-L Călimăneşti
Conducerea nou înfiinţatei organizaţii este asigurată de 11 persoane. Preşedintele Biroului este Ana Maria Scârlea, în vârstă de 25 de ani, absolventă a facultăţii de administraţie publică, în cadrul Universităţii “Lucian Blaga” din Sibiu. “În campania electorală vom ajuta şi altfel organizaţia, nu numai prin lipitul de afişe. Vom munci cot la cot cu ei, fiindcă noi suntem viitorul partidului”, susţine Ana Maria Scârlea. (Crişu POPESCU)

Dacă în urmă cu câţiva ani renumitele podgorii drăgăşenene erau la un pas de a fi transformate în pârloagă, acum, oamenii care au investit, depunând o   muncă de Sisif dar şi multă pasiune, se pot mândri că au dat, din nou, viaţă dealurilor din împrejurimi. Ca o premieră în România, viţa-de-vie se plantează cu utilaje dirijate prin satelit, pe utilajele hidraulice ale tractoarelor fiind montate sisteme GPS. Primarul “Oraşului viilor”, ing Gheorghe Iordache spune că operaţiunea face parte dintr-un amplu proiect, finanţat de Guvernul României şi care se derulează în colaborare cu o firmă austriacă. Plantarea unui hectar de viţă de vie prin satelit costă… 20.000 euro.
Când urci pe Dealurile Drăgăşaniului, două lumi paralele par să te întâmpine. Pe de o parte sunt plantaţiile de viţă de vie ale fostului IAS, neîngrijite, vizibil lăsate de izbelişte, iar pe de altă parte, viile bine întreţinute, fără nici urmă de buruian, tăiate şi frumos terasate. Sunt plantaţiile oamenilor care investesc, care pun pasiune şi eforturi imense. Iar cine nu ştie câtă muncă este pentru punerea pe rod a unei podgorii şi întreţinerea acesteia, să stea de vorbă cu un ţăran neaoş şi sigur va înţelege ceva din secretele adevăraţilor viticultori. Unul dintre viticultorii adevăraţi este chiar primarul Municipiului Drăgăşani, ing. Gheorghe Iordache, care ne-a dezvăluit un lucru care ar fi părut o utopie în urmă cu câţiva ani. La Drăgăşani viile se plantează prin… satelit, fapt nemaiîntâlnit în România.

Tractorul cu GPS
“Datorită unor oameni de bine, care conduc destinele agriculturii vâlcene, felicitându-l în mod deosebit pe dl. director Popa, director în cadrul Direcţiei Agricole Vâlcea, la Drăgăşani se derulează patru proiecte de reînfiinţare a noi plantaţii de vie, proiecte care însumate acoperă o suprafaţă de 23 ha. Şi în premieră naţională, la Drăgăşani se plantează viţa-de-vie cu utilaje dirijate prin satelit, cu sistem GPS. Maşina din spate care plantează viţa-de-vie, este montată pe un şasiu hidraulic şi tractorul poate să se abată de la traiectorie, dar GPS reglează sistemul hidraulic şi rândul plantat cu viţă-de-vie iese tot drept. Doar dacă tractorul se abate prea mult de pe direcţie, atunci se opreşte întreaga maşinărie. Proiectele sunt finanţate de Guvernul României şi se derulează în colaborare cu o firmă din Austria, care au închiriat banda pe satelit, GPS-ul fiind montat pe tractor. Deci, anunţ gargaragii din politica vâlceană, de stânga, că este pentru prima dată când un Guvern sprijină, cu adevărat, agricultura. Cei care vor să vadă… minunăţia, pot intra pe internet pe www. cvi.ro ”, a spus alesul Drăgăşaniului.

Bunul gospodar cheltuieşti sub 20.000 de euro cu plantatul unui hectar de vie
Un hectar de viţă-de-vie plantat cu GPS-ul costă 20.000 de euro. În afara celor 23 de hectare, pentru anul viitor există deja contracte pentru 50 de hectare care să fie plantate în această manieră, suprafeţele plantându-se individual de deţinătorii de terenuri. Preţul poate sări uneori de 20.000 de euro, în funcţie de cât de bun gospodar este omul. Primarul Drăgăşaniului, ne-a spus: “Eu am pus 3 ha., altul 5 ha, altul 7 ha. Cât te ţine buzunarul! Preţul nu este unul bătut în cuie. Depinde însă cât eşti de gospodar. De exemplu, un şpalier este 18 lei. Dacă tu îi produci, îl poţi face cu 10 lei şi îl faci şi mai bun. Contrafixele care ţin şpalierul dacă le cumperi, te costă enorm. Sârma eu o cumpăr din Elveţia, chiar ieri am adus un transport. Sârma românească în cinci ani este neagră. Elveţienii îţi dau garanţie 30 de ani. Dacă munceşti poţi scoate un hectar de viţă-de-vie plantată sub cei 20.000 de euro”, a spus alesul. (Dorel  ŢÎRCOMNICU)

Daniel şi Alin Constantin Dumitrescu doi dintre fotbaliştii buni pe care i-a dat Drăgăşaniul şi care în urmă cu şase ani jucau la CSM, au fost plecaţi în… Spania. Golgeter în Peninsulă, Daniel n-a putut suporta depărtarea de casă şi s-a întors în ţară, unde este profesor de sport şi jucător în Liga 5, la Orleşti. Alin a rămas în Spania şi joacă fotbal la echipa unui poliţist.
Fotbalişti la Petrolul Drăgăşani, Viitorul Drăgăşani, la CSM Rm. Vâlcea, fraţii drăgăşeneni Daniel şi Alin Constantin Dumitrescu, au fost ani de-a rândul atracţia microbiştilor nu numai din perimetrul “oraşului dintre vii”, mulţi întrevăzându-le un viitor spectaculos în fotbal. Numai că vremurile n-au fost pe măsura aşteptărilor. Mama celor doi tineri, Jenica Dumitrescu ne-a spus că, de mici, cei doi fii erau împătimiţi de jocul cu balonul rotund, chiar dacă condiţiile oferite în vremurile de odinioară nu erau dintre cele bune. “Plecau pe ploaie, pe vreme urâtă în deplasări şi nu aveau maşini pe care clubul să le pună la dispoziţie. Dar erau încrezători în ceea ce făceau”, spune mama fotbaliştilor.  Cum în România lupta existenţială s-a acutizat, Daniel şi Alin Constantin Dumitrescu au plecat în căutarea unei alte şanse, dincolo de graniţele ţării. “Am plecat în Spania în anul 2002 şi m-am înapoiat în 2007. N-am putut rezista departe de casă, iar dorinţa de a mă întoarce a fost prea mare, aşa că acum sunt în România şi fac ceea ce-mi place cel mai mult. Fiind absolvent al Academiei Naţionale de Educaţie Fizică şi Sport Bucureşti sunt profesor de educaţie fizică la şcolile din Voiceşti şi Guşoeni”, ne-a spus Daniel Dumitrescu.

Daniel, golgeter la Terevieja
În Spania, Daniel Dumitrescu a fost plecat împreună cu soţia sa, Violeta, lucrând împreună la un restaurant pentru care plăteau o chirie de 1.000 de euro pe lună şi pe care îl gospodăreau. Despre periplu în Peninsula Iberică, profesorul de sport Daniel Dumitrescu ne-a spus: “În cei cinci ani, la Torevieja-Alicante am jucat fotbal în formaţie de şapte. Era un turneu din care făceau parte 14 echipe, iar anul trecut eu am fost golgheterul campionatului. Standardul de viaţă al spaniolilor fiind mult mai ridicat, la sfârşit de săptămână jucam fotbal de plăcere, iar condiţiile erau deosebite. Teren bine întreţinut, arbitrii. Odată venit în România,  nu am putut renunţa la pasiunea pentru fotbal şi acum joc în liga a V, la Orleşti, unde avem rezultate bune. Din trei meciuri am avut trei victorii”, ne-a spus fotbalistul-profesor.

Înjurături de mamă adresate celui mai bun de pe teren
Alin Constantin Dumitrescu, fratele lui Daniel, este plecat în Spania, tot la Alicante, unde se ocupă de o afacere un domeniul restaurantelor. Au vrut să cumpere respectivul local dar patronul i-a cerut 300.000 de euro, bani pe care românul nu i-a avut. “Am fost şi eu o singură dată în Spania. Alin joacă la echipa unui poliţist. Întâmplarea a făcut ca să merg şi eu la unul dintre meciuri. Echipa poliţistului a bătut cu 9 – 1, iar opt dintre goluri au fost înscrise de Alin. Nu vreau să vă spun ce înjurături de mamă a debitat galeria echipei adverse!”, ne-a spus Jenica Dumitrescu, mama celor doi fotbalişti drăgăşeneni. (Dorel ŢÎRCOMNICU)

Mai multe primării din judeţul Vâlcea folosesc forţă de muncă plătită din bugetul de stat prin intermediul Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Şomerii sunt folosiţi pentru lucrări de salubrizare sau de amenajarea cursurilor unor râuri, iar banii vin din fondul de şomaj al statului, fără a afecta bugetele comunelor şi aşa mici.
Până în acest moment 39 de primării au solicitat Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Vâlcea şomeri care să se ocupe de salubrizarea comunei sau de amenajarea unor cursuri de ape. Nicu Dumitru Cornoiu, directorul executiv al AJOFM spune că până în prezent 750 de oameni fără locuri de muncă s-au încadrat prin intermediul Agenţiei ca lucrători. „Prin Legea 76 din 2002 noi am încercat să atragem câţi mai mulţi şomeri din diferitele zone geografice ale judeţului. Actul normativ presupune încadrarea celor care nu au un loc de muncă în serviciul administraţiilor locale.  Oamenii ce acceptă să intre în program primesc salariul minim pe economie, iar toate impozitele sunt plătite de către Agenţie”, a explicat Cornoiu.

Zece miliarde, buget pentru salariile lucrătorilor
Pentru acest an AJOFM are un buget de 10 miliarde de lei vechi alocat cu destinaţie specială pentru finanţarea activităţilor pe Legea 76. „Avem banii în fondul de şomaj pe care trebuie să îi cheltuim anul acesta. Principala problemă este aceea de a atrage primăriile în program şi de a-i face pe oameni să înţeleagă faptul că e mai bine să muncească decât să aştepte ajutor de la autorităţi”, a explicat directorul Cornoiu. Şeful AJOFM mai spune că faptul că şomerii din zonele rurale au această oportunitate de a munci constituie şi o modalitate de incluziune socială, benefică pentru cei fără ocupaţie. „O altă prioritate este cea a dezvoltării durabile, pe care localităţile vâlcene trebuie să o implementeze în cel mai scurt timp”, explică Dumitru Cornoiu. Procedura prin care şomerii pot intra în programul de ocupare este simplă, administraţiile locale având doar obligaţia de a înregistra persoanele şi de a depune solicitările la Agenţie. Directorul AJOFM afirmă că acest program vine şi ca o soluţie la problemele primăriilor care nu au personal îndeajuns pentru a rezolva unele lucrări edilitare sau de amenajare a teritoriului. „În cel mai scurt timp alte şase primării vor trimite documentaţia către agenţie, imediat după ce Consiliile Locale respective vor aproba angajarea de noi lucrători”, a mai declarat şeful de la Şomaj.

Campanie de monitorizare
Pentru a fi siguri că totul merge conform planului cei din conducerea AJOFM spun că în curând va demara o campanie de monitorizare a modului în care se implementează Legea 76. „Dorim să aflăm dacă activităţile sunt eficiente şi dacă parametrii din actele normative sunt respectaţi.  Vom vorbi atât cu reprezentanţii administraţiilor locale cât şi cu oamenii care au intrat în program ca să vedem cam ce mai e de făcut şi care sunt nemulţumirile lor”, a declarat Cornoiu. El mai spune că din toate analizele de până acum se poate afirma că s-a creat deja un «apetit» al primăriilor pentru acest program şi de a cere intervenţia AJOFM. „Este totuşi normal ca nu toate administraţiile locale să dorească lucrători din simplul fapt că nu au nevoie”, a mai explicat Cornoiu. (Sergiu MIR)

La sfârşitul săptămânii, un muncitor ca lucra la amenajarea unei staţii de autobuz, a avut curiozitatea să intre într-o magazie aparţinând Primăriei Măciuca-Vâlcea. Omul s-a mirat nevoie mare când a observat că a dat peste nouă grenade defensive, în stare de folosinţă, care ar proveni din Cel de-al Doilea Război Mondial. Au fost anunţaţi poliţiştii vâlceni, de la Serviciul Arme Explozibili şi Substanţe Toxice dar şi pompierii care au le-au săltat, constatând că grenadele conţineau materiale explozive. (Dorel Ţîrcomnicu)

Ministerul Culturii şi Cultelor a anunţat recent că tranşa a doua din banii alocaţi pentru căminele culturale din mediul rural va pleca spre autorităţile locale în cel mai scurt timp. In judeţul Vâlcea trei astfel de aşezăminte de cultură au beneficat de programul iniţiat încă de anul trecut de către Minister. După spusele lui Florin Epure, directorul Direcţiei de Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Vâlcea, doar trei cămine culturale au beneficiat de bani pentru modernizare şi dotare şi că se aşteaptă ca cea de-a doua tranşă a finanţărilor să ajungă cât mai devreme. „Cele trei cămine culturale sunt cele din comuna Alunu, sat Igoiu, cu o finanţare totală de 91.0000 de lei, comuna Copăceni, sat Ulmetu cu 65.000 de lei şi căminul din Grădiştea cu o investiţie de 81.000 de lei. Toate acestea vor primii în cel mai scurt timp banii pentru finalizarea lucrărilor şi pentru dotarea cu mobilier, aparatură electronică şi calculatoare”, a explicat şeful culturii Vâlcene. Florin Epure a fost prezent alături de Vasile Boeangiu, primarul comunei Alunu, la întâlnirea de la Ministerul Culturii şi Cultelor , unde s-a făcut şi anunţul cu privire la continuarea finanţării. „E important ca aceste edificii culturale, dup ce vor fi date în folosinţă, să fie locuri vii în care să se producă manifestări culturale profesioniste, coordonate de manageri culturali care îşi vor găsii sprijinul în consiliile locale şi la instituţiile de cultură din judeţ”, a concluzionat Florin Epure. În total, suma alocată pentru judeţul Vâlcea pentru proiectul „Edificii de cultură” este de 2.170.000 lei. (Sergiu MIR)

• Săptămâna aceasta vor fi cunoscute majoritatea numelor celor care candidează la funcţia de primar al municipiului dintre vii. PNG-CD va face o surpriză celor care se consideră candidaţii cu primele şanse în opţiunea alegătorilor. Formaţiunea lui Gigi Becali îşi va anunţa un pretendent pentru funcţia de edil-şef cu şanse mari de a atrage multe dintre voturile nehotărâţilor sau celor care nu-i agreează pe liberali.
• Se spune prin trâg că, în 2004, candidatul PSD la funcţia de primar a săltat binişor în preferinţele alegătorilor cu ajutorul micilor şi berii. “Am auzit că pesedeul a cheltuit atunci două miliarde, date de Vintilă Matei şi Vasile Bleotu. Se spunea că Bleotu ar fi adus ajutoare confiscate de gardă, sute de perechi de pantofi, geci de piele, perechi de pantaloni. Mi-au spus părinţii cum se duceau pesediştii în şcoli şi dădeau pungi cu cadouri, în clase, şi pentru părinţi, nu numai copiilor. Numai că alegătorii sunt inteligenţi. În turul doi tot în mine au avut încredere”, povesteşte primarul Gheorghe Iordache.
• Printre rudarii din Drăgăşani circulă deja zvonuri despre consistenţa pachetelor pe care le vor primi de la unii candidaţi la funcţia de primar, alţii decât cei liberali. “Ne-au promis acum câte zece pui vii, dar le-am zis că nu-i primim dacă nu sunt măcar aşa, la un kilogram, ca altfel investim prea mult în ei să-i creştem”, ne-a povestit cu umor unul dintre locuitorii municipului dintre vii, de etnie rromă.

Cere primarul Gheorghe Iordache, ca daune, unei aşa-zise publicaţii, despre care susţine că îl calomniază
Zilele trecute, primarul municipiului Drăgăşani, ing. Gheorghe Iordache a răbufnit public, ripostând furibund la atacurile săptămânale la care este supus de o pseudo-publicaţie locală. Redăm, în continuare, textual, replicile punctuale date de edilul-şef.
“Vreau să dau un răspuns la un ziar care nu este autorizat, dar care se vrea a fi ziar deşi pare că e finanţat de cei doi comunişti notorii din Drăgăşani, Mihai Bolocan şi Gheorghe Vieru. În acest aşa-zis ziar sunt acuzat, printre altele, cum că mă ocup mai mult de afacerile private decât de administraţia domeniului public. Că, în perioada 2000 – 2008, firma pe care o deţin a prosperat. Vreau să le readuc aminte cetăţenilor că atunci când am candidat pentru funcţia de primar al Municipiului Drăgăşani, SC AX SRL, firmă al cărei proprietar sunt, era înfiinţată încă din anul 1991. Din acel an şi până în 2000, societatea s-a clasat anual în primele locuri în topul firmelor vâlcene întocmit de Camera de Comerţ şi Industrie. Deci, veneam de la o firmă prosperă! Profitul firmei mele în anul 2000 era de peste 1 milion de euro, profit care se regăseşte în acte, cu impozite plătite, nu în acte dubioase, cum se găsesc la unii candidaţi la funcţia de Primar al Municipiului Drăgăşani. Probabil că mă pricep la afaceri, pentru că eu cred că, în doi ani de zile, după ce plec de la Primărie voi fi în top 300. Am investiţii începute cu mulţi ani în urmă şi care încep să dea roade. Nu văd unde este problema, decât în mintea unor comunişti, dacă şi afacerile mele merg bine şi aduc bani la buget, atrag locuri de muncă şi sporesc pozitiv imaginea municipiului Drăgăşani”, explică apăsat edilul-şef al municipiului dintre vii.

“Comuniştii au început atacul electoral!”
“Se mai spune în acel aşa-zis ziar că am făcut deplasări în străinătate pe bani publici, în Europa şi în America. În SUA am fost în excursie în 1998, deci înainte cu doi ani de a deveni primar. Am fost într-o misiune economică privată, pe banii mei, nu pe cei ai primăriei. În toate delegaţiile în Europa m-am deplasat numai pe banii mei. M-aş bucura dacă declaraţia mea ar fi un semnal pentru Curtea de Conturi să vină să mă verifice dacă pe perioada 2000-2008 am decontat un singur leu de la Primăria Drăgăşani pentru deplasări în străinătate. Pe mine nu mă cheamă nici Gheorghe Vieru, nici Bolocan Mihai ca să trăiesc din bani publici şi să-mi fac orizont universal, să cunosc lumea, pe bani cetăţenilor. În legătură cu calitatea asfaltului la care se face referire, consider că cine a scris această scrisoare este depăşit de aceste probleme. Lucrările nu sunt nici coordonate şi nici recepţionate de primar. Sunt coordonate şi recepţionate de o Comisie Tehnică din cadrul Primăriei şi dacă sunt lucrări la infrastructura de transportat, verificarea este făcută de comisii tehnice regionale sau judeţene. Nu facem drumuri după politici PNL, facem drumuri după norme-stas la nivel naţional sau internaţional. Dar, dacă pe strada, dau un exemplu, Zlătăreilor, circulă mai multe vaci decât camioane, de ce să punem stratul de asfalt la fel de gros şi lăţimea străzii să fie ca pe autostrada Bucureşti – Piteşti? Am pus lăţimea şi grosimea străzilor după nişte proiecte. Repet! Comuniştii au început atacul electoral”, consideră primarul Gheorghe Iordache.

Va cere instanţei să-i facă dreptate
“Se mai face referire, în fiţuica respectivă, la puneri în posesie a unor terenuri pe criterii clientelare şi apoi revândute primarului. Eu am cumpărat terenuri numai prin Notariatul de Stat, numai de la cetăţenii care au dorit să vândă. Dacă există un singur cetăţean care vine şi îmi dovedeşte că l-am obligat cu ceva anume să-mi vândă mie terenul, să vină să o facă public. Să spună că eu sunt un mincinos şi că este real ceea ce se spune în aşa zisul ziar. Promit că îl voi chema în instanţă ca să dovedească veridicitatea calomniilor pe care mi le aduce. Dacă sunt reale, nu-i fac nimic. Dacă nu sunt reale, îi solicit două miliarde de lei, bani pe care promit că o să-i donez la un azil unde, cu siguranţă, vor fi internaţi mincinoşii, comuniştii şi ziarişti din aceştia, făcuţi la apelul de seară, care scriu articole la comandă, fără o dovadă, fără documente concrete. Eu ştiu că un ziarist trebuie să se documenteze din cel puţin trei surse şi apoi să publice un subiect. Pe comuniştii ce îmi poartă de grijă că pierd timpul pe deal, îi anunţ că un primar nu are program. Un primar adevărat se duce în deal dimineaţa, vine la Primărie la prânz, este pe străzi, prin oraş după amiază, iar noaptea chiar şi prin restaurante. Aceştia sunt primarii adevăraţi, nu cei care pozează cu cravata la gât, cu nodul cât pumnul şi de culoare roşie”

Doctorul Pavelescu a muncit cinstit o viaţă ca să-şi facă o casă
“În administraţie, ce am promis drăgăşenenilor am realizat în cea mai mare parte. Practica m-a învăţat că aşteptările ca lucrurile care se promit în campanie să se realizeze sută la sută sunt idealuri, pentru că nu totul depinde de un singur om, fie ele şi primarul localităţii. Încă nu s-a născut primarul acela! Noi vom câştiga alegerile nu pe mită, pe bere, mici, geci sau pantofi ieftini. Noi vom câştiga alegerile prin realizări în administraţie. Este criticat candidatul nostru, domnul doctor Pavelescu, că şi-a făcut casă! În familia Pavelescu sunt doi medici. Oare, într-o viaţă de medic, nu are dreptul să-şi facă o casă? Oricum, dacă şi-au făcut o casă, au făcut-o din salarii câştigate cinstit, nu aşteptând leafa de la stat. Omul munceşte de dimineaţa până seara!”

“Nu vor reuşi să-l discrediteze pe doctorul Pavelescu!”
“Îi avertizez pe contracandidaţii domnului doctor Pavelescu că, dacă ei cred că atacându-mă pe mine câştigă teren, nu-şi dau seama ce-i aşteaptă! De exemplu, poate ne spune şi nouă Gheorghe Vieru câţi bani a strâns anual de la părinţi şi pe ce i-a folosit şi în baza cărei legi a strâns banii? Poate ne spune şi dacă priveşte confortabil programele TV la plasma din biroul lui. Din ce bani a cumpărat-o? Şi, dacă ne prezintă actele de cumpărare, reale, eu nu mai candidez la nicio funcţie. Cu siguranţă şi acolo ne prezintă un act fals! Iar pe socialiştii de la PSD, pentru că am înţeles că nu-i preocupă decât cum să-l atace pe doctorul Pavelescu, îi întrebăm dacă au avut un reprezentant în funcţia de viceprimar? Când îşi aduc aminte că pesedistul Mihai Bolocan este viceprimar, poate ne răspunde când îl întrebăm cu ce propunere sau proiect de dezvoltare a acestui municipiu a venit în atenţia primăriei şi consiliului local în cei patru ani de zile de când ocupă funcţia? Sau, poate le pică pălăria pe faţă şi nu mai văd proiectele pentru perioada 2000 – 20012”, a întrebat retoric, în încheiere, ing. Gheorghe Iordache. (Marin SĂRARU)