Observator de Valcea

Munţii de pe Valea Lotrului, în vizorul crimei organizate italiene
În luna februarie a acestui an, şeful Poliţiei italiene, Antonio Manganelli, a venit în România şi a aruncat opinia publică în aer, declarând că mafia italiană spală bani pe teritoriul ţării noastre. Tot atunci, Manganelii a pus la dispoziţia Poliţiei române o listă cu o serie întreagă de firme – fantomă de pe teritoriul României, în care sunt pompaţi bani negrii, de către firme italiene cu capital mafiot. Mecanismul după care se lucrează este simplu: firmele – fantomă româneşti semnează un precontract de închiriere pe 49 de ani, pun la dispoziţie “stăpânilor” din Italia bunurile închiriate, iar acestea, girând cu ele, fac împrumuturi exorbitante la bănci de renume. Odată ajunşi cu sacii în căruţă aceşti manipulatori îşi pierd urma, desfiinţează societăţile prin care s-au făcut contractele şi dispar cu banii. Băncile, în baza contractelor făcute, îşi sting creanţele executând silit persoanele fizice sau juridice cu care s-au făcut precontractele, punând sechestru pe bunuri. Acest lucru se întâmplă şi la Malaia, unde Obştea Moşnenilor Mălăieni, cunoscută şi ca Obştea Mare a Malaiei, a semnat un precontract de închiriere cu o firmă din judeţul Dolj, SC Walmiha SRL, încălcând grav statutul obştilor, cu privire la neînstrăinarea avutului moşnenilor. Respectiva firmă doljeană se află pe lista grupului de firme ce se află în vizorul societăţilor italiene cu capital mafiot, potrivit listei aduse de şeful Poliţiei italiene.
Pe 20 septembrie, 2007, câteva persoane din cadrul Obştii Moşnenilor Mălăieni, erijându-se în “consiliul de administraţie”, neavând acordul adunării generale a moşnenilor, au promis închirierea a 6031,3 ha din proprietatea devălmaşă (proprietate, care conform legii nu poate să intre în diviziune, un bun comun al mai multor proprietar), firmei din Dolj SC Walmiha SRL. Conform actelor depuse la Camera de Comerţ, Walmiha are ca obiect de activitate, cultivarea porumbului şi a altor plante, precum şi fabricarea pâinii şi a altor specialităţi de panificaţie. Contrar statutului obştilor, se semnează un precontract de închiriere şi folosinţă între Obştea Malaia şi Walmiha SRL, la biroul public al notarului Dumitru Gresoiu din Brezoi, legalizat prin semnătură sub numărul de înregistrare 1841 din data menţionată. Unul din punctele clare al statului bine stabilit al obştilor este acela cu privire la neînstrăinarea avuţiei moşneneşti. Legea 46, din 19 martie 2008, vine să întărească vechile legi şi statute, iar prin articolul 95, alin. 2, spune că “proprietatea obştilor este garantată, indivizibilă şi inalienabilă”. Prin urmare, precontractul făcut cu viclenie este în incompatibilitate cu statutul obştilor şi cu legile în vigoare în România.

Chemată în judecată, SC Walmiha se desfiinţează subit
Comunitatea Stăpânilor de Munţi şi Codri, o asociaţie non-profit, care prin statut militează pentru păstrarea valorilor moşnenilor şi integrităţii obştii, cheamă în judecată reprezentanţii Obştei Malaia şi reprezentanţii firmei din Dolj. Deşi citată conform adresei din Registrul Oficiului Comerţului, citaţia s-a întors cu menţiunea agentului poştal că numita firmă SC Walmiha SRL “s-a desfiinţat”. Brusc, simţindu-se ameninţată, firma-fantomă se desfiinţează, lăsând impresia că totul a fost doar o alarma falsă. Însă, la ceva timp după aceasta, societatea “reînvie” ca pasărea Pheonix, pe teritoriul judeţului Arad, încercând să semneze tot astfel de precontracte de închiriere, prin intermediul împuternicitului Fogoroş Gheorghe.

Consecinţele şi efectele precontractului
Legalizat prin semnătură notarială, precontractul are valoare juridică, iar modul de radiere a sa, este prin intermediul justiţiei. Deocamdată cazul fiind nesoluţionat, precontractul stă în picioare în faţa oricărei bănci. Oricând cineva, poate face un imens împrumut în baza precontractului, poate dispărea prin cine ştie ce colţ de lume, departe de Malaia, justiţie şi Garda Financiară, pentru ca mai apoi, băncile să execute silit, punând sechestru pe averea devălmaşă a obştii. Situaţia gravă la care s-a ajuns, îl face pe vicepreşedintele Obştei Malaia, Ion Pavelescu, să întrebe oripilat şi inconştient: “Noi, prin adunarea generală a obştii, nu am recunoscut contractul. Poate avea el vreo valoare ? Ne poate lua cineva ceva?” Răspunsul vine sec, la fel ca un topor înfipt în codrii seculari ai Malaiei: DA!!! Datorită inconştienţei dumneavoastră de a semna în faţa notarului un astfel de act, vi se pot lua cele 6.031,3 hectare stipulate acolo. Dacă nu se intervine într-un mod hotărâtor, acest precontract poate avea efecte catastrofale, nimicitoare în timp, pentru moşneni mălăieni şi pământurile lor. Mai mult decât atât, cei care au făcut contractul au atentat la tezaurul naţional al României. Conform aceleiaşi legi, 46 din 19 martie 2008, articolul 95, alineatele 1, 2 şi 3, obştile de moşneni, constituind valori culturale, spirituale şi materiale, fac parte din tezaurul istoric al României. Tezaur care, din rea credinţă din partea unora şi inconştienţă din partea altora, este acum la mâna unor interese obscure şi oculte. Vom reveni cu amănunte despre acest caz. (Crişu POPESCU)

Managerul general al Oltchim SA a explicat de ce trebuiau vândute unor investitori privaţi serioşi subunităţile diviziei agro-alimentare. De asemenea, Constantin Roibu a demonstrat că politica echipei de la conducerea societăţii de pe platforma chimică a inclus tot timpul măsuri prin care oamenii să nu fie lăsaţi în voia sorţii, chiar dacă AVAS impune societăţii măsuri dureroase de restructurare a activităţii.
Managerul General al Oltchim SA, ing. Constantin Roibu, a explicat, în conferinţa de presă de vineri, 4 aprilie, că reprezentanţii Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) au refuzat să îşi exprime în scris acordul pentru măsura anunţată de conducerea societăţii şi de cea a sindicatului, de a acorda plăţi compensatorii celor 598 de angajaţi ai Diviziei Agroalimentare a Oltchim SA ce urmau a fi disponibilizaţi prin încetarea activităţii acesteia. “Nu pot fi înscrise în program măsuri de protecţie socială a căror dată de punere în aplicare este anterioară datei de întocmire a programului de restructurare a activităţii societăţii, aşa cum este măsura care vizează vânzarea activelor Avicola, Suinprod şi FNC Băbeni, pentru care licitaţia a fost deja organizată”, se arată în precizările exprimate de reprezentanţii AVAS.

Salariaţii diviziei agro, confuzi şi dezinformaţi
Referitor la refuzul unei mari părţi dintre disponibilizaţii diviziei agroalimentare a Oltchim de a accepta preavizele de concediere, managerul Constantin Roibu crede că au fost confuzi şi neinformaţi corect, pe fondul temerilor de a ajunge sub conducerea unui investitor privat. “Unii dintre ei au crezut iniţial că vor putea beneficia simultan şi de plăţile compensatorii, şi de noul loc de muncă, ceea ce li s-a explicat că este ilegal. În politica noastră managerială nu am avut niciodată şi nu avem intenţia de a lăsa oamenii pe drumuri şi vom demonstra şi în continuare acest lucru. După multe încercări de a vinde subunităţile agroalimentare, demarate în 2005, când am încercat să vindem fabricile separat, iar în 2006 Avicola, FNC şi Suinprod la pachet, iar fabrica de conserve separat, nu am reuşit acest lucru. Aceste subunităţi aduceau pierderi pentru combinat. Abia anul acesta s-a reuşit vânzarea lor, în afară de Conservil. Slavă Domnului că am reuşit să găsim un cumpărător pentru aceste unităţi pentru care, de la preluare, cred că am făcut tot ce era omeneşte posibil să nu fie închise. Sunt convins că reprezentanţii Carvil Mizil nu au cumpărat unităţile pentru a le închide, deoarece ei vor să-şi dezvolte activitatea în domeniul industriei alimentare şi le lipsea o linie de producţie de carne de pui”, a declarat managerul Oltchim, Constantin Roibu. Reamintim că subunităţile au fost vândute la licitaţie, pe 31 ianuarie, contra sumei de 20,55 milioane de lei noi (aproximativ 7 milioane euro). Reprezentanţii noului proprietar, firma Carvil Mizil, au refuzat să accepte stipularea în contract a unei cluze prin care să se oblige să păstreze toţi angajaţii societăţilor.

Prin lichidarea subunităţilor, s-ar fi pierdut investiţiile realizate
“Deşi ne-am dorit foarte mult, nu am putut să redresăm unităţile diviziei agro, mai ales că nu am avut posibilitatea, ca societate cu capital de stat, să accesăm fonduri europene, însă proiectele cu finanţare europeană sunt acum la îndemâna noilor proprietari privaţi. Am reuşit, cu mari eforturi să retehnologizăm Avicola şi să o ţinem în viaţă, mai ales cu scandalul declanşat cu gripa aviară. Că a fost sau nu gripă nici nu mai este relevant acum. Cert este că, în situaţia în care s-ar fi procedat la lichidarea societăţii, pierderile pe care le-ar fi suferit Oltchimul ar fi fost enorme. Ne-am luptat, am transformat anumite hale de producţie pe sistemul certificat european de creştere a păsărilor de carne la sol, în aşa fel încât fabrica să poată vinde la export, dar nu putem şi nu ne mai permitem să luăm bani din activitatea de bază a combinatului şi să-i băgăm în activitatea agro. Cred că varianta optimă şi cea mai rentabilă este de a fi preluaţi de un investitor privat, care să poată accesa fonduri europene pentru redresarea activităţii”, a mai spus managerul general al Oltchim SA.

Carvil Mizil a lăsat speculanţii cu buza umflată
Dacă Divizia Agro nu şi-ar fi găsit un cumpărător, combinatului chimic i-ar fi fost imposibil să mai acopere pierderile anuale de zeci de milioane de euro pe care le înregistrau societăţile componente ale diviziei, motiv pentru care ele şi-au găsit atât de greu un cumpărător care să garanteze cât de cât menţinerea activităţii. Pentru că amatori de chilipiruri imobiliare sunt suficienţi, mulţi dintre ei chiar din spectrul politico-afacerist vâlcean. Prin medierea prefectului Radu Renga şi diligenţele depuse de liderul de sindicat Mihai Diculoiu împreună cu managerul general al Oltchim SA, salariaţii ale căror locuri de muncă erau în pericol au ajuns la un armistiţiu cu noul proprietar al fabricilor. Carvil Mizil s-a obligat să angajeze 400 dintre cei 598 de salariaţi care urmau să fie disponibilizaţi şi primiseră, miercuri, 2 aprilie, preavizul de concediere de la Oltchim

Potenţiali cumpărători fără interes real de menţinere a activităţii pentru Conservil
În prezent, conducerii combinatului i-a mai rămas de rezolvat doar protecţia socială pentru cei 233 de angajaţi de la Conservil, care vor fi disponibilizaţi, deoarece s-a luat decizia închiderii fabricii. În continuare se va încerca însă şi scoaterea acesteia la licitaţie. „Noi am plecat de la ideea de a le asigura protecţie salariaţilor şi am făcut demersuri la AVAS, propunând un program de restructurare, deoarece, şi în cazul în care nu ar fi vândute, cum este cazul Conservilului, hotărârea în cadrul Oltchim prin Consiliul de Administraţie şi prin programul de restructurare trimis la AVAS este de închidere a acestor activităţi, pentru că aduc pierderi. Până acum, au cumpărat caietul de sarcini câteva societăţi, însă nu s-au prezentat la licitaţie. Am înţeles că de Conservil ar fi interesată şi Uzina Mecanică. M-aş bucura dacă un investitor vâlcean ar prelua Conservilul şi l-ar menţine în activitate”, a concluzionat Constantin Roibu. (Adrian PANĂ)