Observator de Valcea

“În calitate de membru in Consiliul de Administratie al Oltchim SA, îmi exprim dezamăgirea şi surprinderea cu privire la acţiunile realizate de către societatea germană Petro Carbo Chem SE (PCC SE), care este cel mai important dintre actionarii minoritari ai acestei societati fanion a judetului Valcea.
Consider ca actiunile PCC SE sunt menite sa determine crearea unei imagini defavorabile Oltchim SA, in scopul de a putea fi preluata la un pret scazut.
Este regretabil ca un actionar important al Oltchim SA este dispus sa sacrifice societatea pentru a-si atinge scopurile sale de a cumpara actiunile detinute de stat, in privatizare, la un pret mic, fara sa se gandeasca asupra efectelor economice si chiar sociale ale demersurilor sale.
Ma ingrijoreaza faptul ca PCC SE se foloseste de informatii voit eronate si de afirmatii nefondate, pe care le lanseaza in presa, si sustine ca nu are cunostinta despre activitatea Oltchim SA, in contextul in care societatea a informat in mod permanent actionarii si investitorii despre actiunile sale. Mai mult, presedintele PCC SE este membru in Consiliul de Administratie al Oltchim SA, calitate in care are acces la toate informatiile despre aceasta societate.
In calitate de membru al Consiliului de Administratie al Oltchim SA, ma declar solidar cu conducerea societatii si o sustin in eforturile sale de a crea din Oltchim SA o societate puternica, in masura sa sustina economia locala si, direct si indirect, sa sustina mentinerea si crearea de noi locuri de munca, atat prin activitatile sale directe, cat si prin avantajele pe care le ofera judetului functionarea si dezvoltarea acestuia mare combinat chimic.”
Ec. Bogdan Pistol -membru al Consiliului de Administratie al SC OLTCHIM SA

Necazurile oraşului Ocnele Mari par a nu se mai termina. Saramura ameninţă continuu locuitorii că se revarsă peste gospodăriile lor, iar acum, cel mai important operator comercial de pe raza localităţii anunţă că îşi va închide activitatea definitiv dacă actualul edil-şef pesedist rămâne în funcţie după alegerile locale din iunie.
Reprezentanţii SC Batroscom SA, societatea care administrează ştrandurile din Ocnele Mari, susţin că vor sista definitiv activitatea economică în localitatea vâlceană dacă primar al acesteia va rămâne actualul edil-şef pesedist, Gheorghe Radu. De doi ani, oamenii de afaceri se plâng că edilul-şef forţează trecerea terenurilor de sub ştrandurile din Ocnele Mari în domeniul public al localităţii prin intermediul unor falsuri grosolane în actele publice. În acest sens, mai multe plângeri au fost înaintate, în ultimii doi ani, atât Parchetului de pe lângă Judecătoria Râmnicu Vâlcea, Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Piteşti şi Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Vâlcea (IPJ) de SC Batroscom SA, dar au rămas nesoluţionate. Conducerea societăţii care administrează ştrandurile din Ocnele Mari şi Ocniţa solicită cu vehemenţă anchetarea şi trimiterea în judecată a primarului Gheorghe Radu pentru abuz în serviciu, fals intelectual şi fals material în înscrisuri. “Încă din primul an de mandat (2000 – nr.), prin nenumărate abuzuri, primarul Radu a încercat să deposedeze societatea de terenuri în suprafaţă totală de peste 3 hectare şi pune beţe în roate bunei desfăşurări a activităţii turistice în cele două ştranduri, răzbunându-se ori de câte ori are ocazia pentru faptul că nu reuşeşte să demonstreze, în temeiul legilor, că suprafeţele respective au făcut vreodată parte din domeniul public şi pot fi retrocedate către diverşi solicitanţi”, ne-a declarat Nicolae Minea, reprezentant SC Batroscom. “Primarul a cazat câteva familii de rromi pe timpul iernii în căsuţele de la campingul Ocniţa, aceştia lăsând în urmă pagube pe care a trebuit să le suportăm din veniturile noastre. Apoi a spus la oameni, în localitate, că noi am fi adus rromii acolo”, ne-a mărturisit şi Marin Petru Coveianu. Ştrandurile de la Ocne şi Ocniţa au reprezentat principala atracţie a oraşului ameninţat acum de saramură. Timp de zeci de ani, “marea celor cu salarii mici” a adus în localitate mii de turişti ce au contribuit la rotunjirea veniturilor locuitorilor din zonă şi au atras impozite însemnate la bugetul local. (Adrian PANĂ)

• Dumitru Becşenescu rămâne cu 37% din acţiuni şi este mai bogat cu 8 milionae de euro
Potrivit unui comuncat de presă emis pe adresele de e-mail ale redacţiilor vâlcene, omul de afaceri Dumitru Becşenescu a vândut recent 63% din acţiunile hotelului Fantasy Beach din Mamaia fondului de investiţii Reconstruction Capital II, cu sediul în Marea Britanie, pentru 8 milioane de euro. “S-a semnat un contract de management cu Peacock Hotels şi vom face investiţii în hotel pentru a intra sub franciza Golden Tulip”, anunţă Dumitru Becşenescu, care deţine grupul de firme Antares, cu activităţi în domenii precum transport, turism şi construcţii.
Complexul hotelier Fantasy Beach Mamaia, compus din două hoteluri care cumulează 305 camere, a funcţionat, în perioada 2005-2006, sub brandul Riu, în baza unui contract de management. Fantasy Beach Hotel va funcţiona pe toată perioada anului, găzduind şi clienţii de tip business. Reconstruction Capital II Limited, care este listat la bursa londoneză AIM, este un fond închis de investiţii. “Hotelul pe care îl avem este unul cu mare potenţial pentru Litoral. Intrarea sub franciza Golden Tulip reprezintă dezvoltarea componentei de tip business, ţinând cont şi de conjunctura favorabilă dată de autostrada care leagă Bucureştiul de Constanţa. Motivul pentru care am hotărât să vindem hotelul unui fond de investiţii este de a obţine un produs la standardele internaţionale ale Golden Tulip şi considerăm totodată că este o îmbinare fericită între segmentele leasure şi business”, a mai precizat Becşenescu, care va păstra 37% din acţiunile Fantasy Beach Hotel. Tranzacţia aduce infuzie de capital pentru grupul Antares, acesta consolidându-şi poziţia de top pe piaţa românească a serviciilor de profil.

Din 2004, tânărul preşedintele al Ceramica SCM Horezu, inginerul Grigore Toma, a reuşit să aducă pe profit real cooperativa meşteşugărească. Mai mult, sub conducerea sa, unitatea a reuşit să-şi achite restanţele către bugetul de stat, poveri care în urmă cu trei ani de zile ajungeau la sume impresionante. Ceramica SCM Horezu are 30 de angajaţi şi opt obiecte de activitate, pe primele locuri ca eficienţă fiind croitoria de serie şi prestările de servicii (frizerie, cismărie). Totuşi, de ceva vreme, şi artizanatul (secţia de covoare, atelierul de ploşti, ceramica decorativă şi de uz gospodăresc) au redevenit atractive pentru partenerii de afaceri. “De anul trecut am perfectat un parteneriat cu două firme din Bucureşti care se ocupă cu exportul de produse tradiţionale. Chiar dacă ne confruntăm cu o concurenţă foarte dură din partea unor produse similare chinezeşti, avem speranţe mari că putem plasa pe piaţa occidentală şi produsele realizate de meşterii din Horezu. Singura problemă a fost legată de moneda în care să perfectăm actele. Fără falsă modestie, trebuie să spun că mă felicit că am ezitat să încheiem contractele în valută, având în vedere fluctuaţiile mari înregistrate de raportul leu – euro în ultimele luni”, ne-a mărturisit directorul unităţii.

Croitoria de serie merge cel mai bine
Ceramica SCM Horezu mai are, ca obiecte de activitate şi alimentaţia publică (o unitate fast food), tâmplăria, iar de un an şi jumătate foarte bine funcţionează şi noua secţie de BCO (elemente de construcţii prefabricate similare cu BCA-urile). “Pentru secţia de croitorie, avem contracte ferme foarte profitabile cu societăţi din Gorj şi Argeş, în special pentru producţia de echipament de protecţie. Problema cea mai delicată cu care s-a confruntat şi se confruntă în continuare unitatea noastră, ca de altfel întreaga mică industrie din această zonă, este legată de lipsa forţei de muncă. Cei mai mulţi muncitori calificaţi au plecat la muncă în străinătate, iar cei pe care îi formăm profesional, la locul de muncă, după o scurtă perioadă îşi organizează mici afaceri personale, dacă nu pleacă şi ei în Occident”, a mai spus Grigore Toma.

Dezvoltarea turismului creşte piaţa produselor tradiţionale
“Apreciem eforturile depuse în ultimii ani de administraţia locală pentru promovarea ceramicii tradiţionale. Cocoşul de Hurez a devenit brand internaţional, cu acte în regulă, iar încurajarea dezvoltării turismului nu poate aduce decât beneficii şi pentru noi, pentru că turiştii sunt şi principalul segment de cumpărători de ceramică tradiţională”, explică Grigore Toma. Recent, Ceramica s-a dovedit şi un bun partener al administraţiei publice locale, căreia urmează să-i închirieze un spaţiu de la intrarea în oraş pentru promovarea produselor şi serviciilor principale oferite de cea mai tânără staţiune vâlceană. În 2007, unitatea a reînnodat şi tradiţia participărilor la târguri şi expoziţii naţionale şi internaţionale, cu produse ale meşterilor de la Horezu, beneficiind în acest sens şi de sprijin financiar din fondurile guvernamentale alocate încurajării Întreprinderilor Mici şi Mijlocii. (Adrian PANĂ)

De aproape un an de zile, tot mai mulţi locuitorii din depresiune şi-au exprimat nemulţumirea în legătură cu numărul redus de angajări din zonă care s-au făcut la fabrica de lapte deschisă în 2005 la Horezu. Societatea cu capital majoritar spaniol a beneficiat, în 2004, de lobby susţinut din partea ex-senatorului PSD Vintilă Matei, cel care a şi executat, ulterior, prin firmele proprii, cea mai însemnată parte a lucrărilor de construcţie a fabricii. Printre argumentele importante în favoarea sprijinirii investiţiei de către autorităţile locale s-au numărat atragerea de noi impozite şi taxe la bugetul local, crearea de locuri de muncă pentru forţa disponibilă în zonă şi achiziţionarea de lapte direct de la producătorii persoane fizice din localităţile limitrofe. De la pornirea capacităţilor de producţie, doar primele două promisiuni au fost respectate, chiar dacă a doua doar parţial (au fost angajate 15 persoane din zonă, restul fiind personal calificat adus de investitor din alte locaţii). În ceea ce priveşte achiziţionarea de lapte de la producătorii băştinaşi, iniţiativa a rămas doar la stadiul de deziderat, materia primă fiind adusă cu costuri suplimentare din alte părţi, deşi ea există din abundenţă în plan local. E drept, investiţia se dovedeşte performantă atâta timp cât produce preparate şi semipreparate apreciate la nivel naţional, în marile lanţurile de magazine şi chiar internaţional. (Andrei ENESCU)

Parcul industrial prinde contur. În urmă cu aproape trei ani, la propunerea primarului liberal Gheorghe Niţă, consilierii locali din Horezu au aprobat înfiinţarea, pe o suprafaţă de peste 100 de hectare, a unui parc industrial în punctul Treapt, de la marginea oraşului. “Am încercat să îi conving că e păcat să ne încăpăţânăm să folosim o suprafaţă importantă doar trei luni pe an, adică atât cât era util terenul folosit ca islaz, în loc să o valorificăm 12 luni din 12. Am găsit înţelegere din partea aleşilor localităţii şi proiectul a fost aprobat cu 11 voturi pentru, unul împotrivă şi o abţinere”, explică edilul-şef din Horezu. Efectele Hotărârii CL Horezu nu au întârziat să apară, o serie de investiţii importante fiind deja pe cale să prindă contur în zonă. Parcul industrial urmează a se dezvolta cu acces direct la viitoarea şosea de centură a localităţii, investiţie ce a obţinut deja aprobare pentru finanţare europeană şi guvernamentală în urma eforturilor specialiştilor de la departamentul Proiecte – Integrare Europeană din cadrul Primăriei Horezu.

Producţie dublă faţă de nevoile localităţii
Recent, un consorţiu cu capital majoritar austriac a emis, pe adresa Consiliului Local Horezu, o scrisoare de intenţiţe privind înfiinţarea în localitatea de la poalele Muntelui Văleanu a unei societăţi producătoare de energie electrică ecologică, pe bază de surse neconvenţionale. Investitorii solicită concesionarea a aproximativ 5 hectare de teren, în viitorul parc industrial ce urmează a fi dat în folosinţă de administraţia locală în Treapt. Potrivit proiectului, pe această suprafaţă urmează a fi amplasate panouri fotovoltaice (prin care se transformă energia solară captată în energie electrică) cu o capacitate minimă proiectată de aproximativ 5 MW anual, adică dublu faţă de consumul înregistrat în aceeaşi perioadă de întreg oraşul. Aleşii hurezenilor se arată încântaţi de această oportunitate şi preconizează că, în urma negocierilor dintre administraţia locală şi investitor, se pot obţine numeroase beneficii în plus faţă de crearea de locuri de muncă şi atragerea de impozite consistente la bugetul local. Conducerea primăriei speră să obţină, printre altele, şi un preţ redus cu aproximativ 10 procente pentru toţi consumatorii persoane fizice şi juridice de pe raza localităţii. (Andrei ENESCU)

Unul dintre cei mai mari operatori de transport din Austria este foarte interesat de pachetul de 51% din acţiunile societăţii vâlcene
Vâlceanul Dan Petrescu, proprietarul societăţii Dacos, a recunoscut recent că se află în negocieri avansate pentru vânzarea unui pachet de 51% din acţiunile firmei unei societăţi austriece. În urma tranzacţiei, întreprinzătorul speră să obţină cel puţin 20 de milioane de euro. Cunoscutul om de afaceri nu va ieşi, însă, complet, de pe piaţa industriei de profil. Din 2005, el este şi unic distribuitor în România pentru autocarele olandeze VDL. Potrivit informaţiilor furnizate, la sfârşitul anului trecut, unei importante publicaţii naţionale cu profil economic, Dan Petrescu estimează că, în 2008, va vinde autocare de în valoare cel puţin 14 milioane de euro, adică aproape dublu faţă de suma atinsă în 2007.
“Am început tratativele, în urmă cu câteva luni. cu două companii, dar acum negocierile se poartă doar cu unul dintre cei mai mari transportatori din Austria. Cred că vor fi finalizate în aproximativ trei săptămâni (ianuarie 2008 – n.r.)”, a declarat Dan Petrescu pentru redactorii Business Standard, la sfârşitul anului 2007. Vâlceanul a recunoscut şi că, dacă i se face o ofertă acceptabilă, ar putea vinde întreaga afacere. În 2007, cifra de afaceri a companiei de transport a depăşit 5,5 milioane de euro, reprezentanţii societăţii susţinând că, în 2008, aceasta va creşte până la aproximativ 6 milioane de euro. Dacos a fost înfiinţată în 1992 şi deţine o flotă de aproximativ 50 de autocare. Potrivit Federaţiei Operatorilor de Transport (FORT), societatea vâlceană deţine, împreună cu firma Open World, aproximativ 30% din piaţa autohtonă a serviciilor de profil, lideri fiind Atlassib şi Eurolines (50 %, împreună), iar restul pieţei fiind împărţită între companii mici, ce deţin maxim trei autocare. Firma Dacos mai derulează activităţi în turism, comerţul cu lubrifianţi şi produse petroliere, întreţinere şi reparaţii auto.

Unic distribuitor al autocarelor VDL
Chiar dacă va vinde Dacos, Dan Petrescu nu va ieşi din aria afacerilor ce vizează transportul în comun de persoane. “În 2005, am înfiinţat VDL Bus & Coach Romania. În 2007, am reuşit să vindem pe piaţa internă peste 30 de autocare produse de compania olandeză VDL. Preţul unui autocar se ridică la aproximativ 200.000 de euro”, a declarat Dan Petrescu, redactorilor de la Business Standard. Vâlceanul consideră că aderarea României la Uniunea Europeană impune reguli şi standarde noi pentru transportatori, aceştia fiind obligaţi să investească în maşini noi, moderne şi performante. “Autocarele nu mai sunt punctate când se licitează traseele, dacă vechimea lor depăşeşte cinci ani şi, în acelaşi timp, sunt necesare dotări suplimentare. Vânzările ar putea fi spectaculoase pe acest segment”, a explicat Dan Petrescu. (Andrei ENESCU)

• Pentru al treilea an consecutiv, într-un cadru elitist, societăţii vâlcene i-au fost apreciate rezultatele economico – financiare
Marţi, 11 decembrie, SC OLTCHIM SA Râmnicu Vâlcea a primit, pentru al treilea an consecutiv, Trofeul ANEIR (Asociaţia Naţională a Exportatorilor şi Importatorilor din România) şi Diploma de Excelenţă la categoria Producători – Exportatori Direcţi, grupa Întreprinderi foarte mari. Evenimentul s-a consumat în cadrul Galei Jubiliare a Laureaţilor ANEIR, ediţia 2007.
Festivitatea de decernare a trofeelor a reunit o asistenţă impresionantă, remarcându-se participarea unor înalte oficialităţi din România. Gala Laureaţilor ANEIR reprezintă un eveniment de referinţă pentru mediul de afaceri românesc, prin care se evidenţiază societăţile comerciale care au înregistrat în mod constant performanţe remarcabile, au promovat concurenţa loiala, au implementat progresul tehnic şi un management competent, au creat locuri de muncă, produse şi servicii noi, contribuind la creşterea nivelului economiei naţionale.

Lupta pe gunoaie s-a sfârşit. Instanţa de la Târgu Mureş a dat câştig de cauză firmei vâlcene în războiul juridic purtat cu Rosal, societatea lui Silviu Prigoană, pentru gunoaiele râmnicenilor.
Curtea de Apel de la Târgu Mureş a respins recursul înaintat de către Rosal Grup SA ca tardiv formulat în urma unei excepţii ridicate de către  Urban, Consiliul Local Râmnicu Vâlcea şi Primărie. În urma acestei decizii a instanţei mureşene, firma de salubritate Urban SA rămâne să preia în totalitate serviciul public de salubrizare din Râmnicu Vâlcea câştigat în urmă cu doi ani prin licitaţie publică. În consecinţă, municipalitatea a emis miercuri o adresă destinată firmei Rosal prin care i se solicita ca în termen de 10 zile să se retragă de pe piaţa salubrizării. Teodor Florescu, directorul Urban spune că prin decizia instanţei s-a confirmat faptul că societatea pe care o conduce a respectat legea în momentul câştigării licitaţiei din anul 2005. “Nu am fi intrat într-o luptă în care dreptatea nu ar fi fost de partea noastră”, a afirmat Florescu.  El mai spune că în acest moment se aşteaptă ca Primăria Râmnicului să ia aceleaşi măsuri în cazul Rosalului ca şi cele luate acum aproape un an cu Urban şi anume somarea societăţii în scopul sistării activităţii.

Ajustări la tarifele practicate
Teodor Florescu anunţă că investiţiile în salubrizarea Râmnicului vor continua. “Nici pe departe programul de colectare selectivă nu s-a încheiat. Este adevărat că s-au făcut câţiva paşi înapoi în perioada în care în oraş au activat doi operatori. De aceea vom continua cu investiţiile”, a explicat Florescu. În ceea ce priveşte nivelul tarifelor pentru serviciul prestat Florescu insistă să sublinieze că acestea nu vor fi crescute ci doar ajustate. “De la nivelul de 0,84 de euro pe persoană, tariful s-a ajustat la 0,98 de euro ca urmare a măririi ratei inflaţiei. La Râmnicu Vâlcea aceste preţuri nu vor fi ridicate prea curând”, a explicat directorul de la Urban. Spre comparaţie, în Bucureşti, tarifele la salubrizare sunt duble faţă de cele din Râmnicu Vâlcea, acesta ajungând adesea la 2 – 2,5 euro pe persoană, comparaţie cu preţul societăţii vâlcene, de sub 1 euro.

Redevenţa ascunsă în tariful practicat
Conducerea Urban afirmă că o proporţie de 46% din tariful practicat din Râmnicu Vâlcea reprezintă redevenţa percepută populaţiei de către primărie. “În mod normal, în alte oraşe redevenţa către autoritatea publică este de sub 1% din tariful firmei de salubrizare”, explică Teodor Florescu. Patronul firmei de salubrizare spune că Urban a avut pierderi în toată perioada în care s-a judecat cu Rosal Grup. “Vă promit că pierderile nu vor fi suportate de către cetăţeni. S-ar putea să plătească atât Rosalul cât şi Primăria. E posibil să acţionăm prin intermediul instanţei pentru a ne recupera banii pierduţi”, spune Florescu. Potrivit oficialilor de la Urban, firma concurentă nu a avut contracte de prestări servicii decât cu un segment de 5,3% din agenţii economici, asociaţiile de proprietari şi casele particulare ce beneficiază de salubrizare în municipiu.

Rosal nu dă semne că vrea să plece din Vâlcea
De partea cealaltă, societatea lui Silviu Prigoană nu pare a da niciun semn că ar intenţiona să părăsească piaţa serviciilor de profil din Vâlcea. În urma războiului cu Urban, chiar dacă nu a câştigat dreptul de a ridica gunoiul râmnicenilor, Rosal a câştigat, totuşi, substanţial. Cel mai mare câştig l-a bifat la capitolul notorietate în plan local, puncte importante fiind atinse şi cu ajutorul indirect al presei care a mediatizat generos disputa. Rosal nici nu are motive să părăsească prea curând Vâlcea, având în vedere că, în anii următori, vor fi demarate lucrări la alte câteva gropi ecologice în judeţ, societatea accesând deja segmentul serviciilor de profil de care beneficiază oraşele mici şi comunele. Cu alte cuvinte, are balta peşte pentru ambele firme rivale, calitate şi seriozitate în prestarea serviciilor să fie! (Sergiu MIR)

• Politica este, în continuare, doar la îndemâna majorităţii “capitaliştilor” tranziţiei • Fraţii Boromiz, unul dintre reperele reale de performanţă în bussines fără aportul banilor publici
“Capital”, celebra revistă cu profil economic, a publicat recent anuarul “celor mai bogaţi 300 de români”. Vâlcea nu a înregistrat “noi intrări” în acest clasament, faţă de anii anteriori, însă averile contabilizate ale celor şapte magnaţi au crescut considerabil de anul trecut şi până acum. Potrivit specialiştilor revistei, averile oamenilor de afaceri au fost calculate pornind de la datele de bilanţ pentru 2006 înregistrate de firmele controlate “la vedere”, ţinând cont şi de evoluţia afacerilor din 2007. La nivel naţional, Vâlcea ocupă locul 11, cu o avere totală “la vedere” de 327,329 de milioane de dolari. Apartenenţa politică a majorităţii celor clasificaţi le-a “scăpat” şi anul acesta speciliştilor reputatei reviste. Numai în judeţul Vâlcea continuă să-şi sporească averile, însă preferă să rămână “discrete”, alte câteva zeci de nume sonore. Exemple: familia fosatului subprefect PSD (actualmente fan declarat al primarului Râmnicului, Mircia Gutău) Viorel Popescu (inlcusiv fiica sa Denise şi soţul acesteia, Felix Bojan). Realizări: proeictul comercial River Plaza Mall, vândut recent contra unei sume declarate de aproximativ 42 milioane de euro. Ar mai fi fost de “cântarit”: edili, şefi de instituţii (prefectul de Vâlcea), şefi de bănci, politicieni dar şi oameni de afaceri “afirmaţi” recent.

NICOLAE SOFIANU (PNL) – avere estimată la 110 milioane de dolari
Afaceri: în domeniul imobiliar, construcţii, turism. Deţine un grup de firme ce prestează activităţi de construcţii şi conexe construcţiilor, două hoteluri de categoriile trei şi patru stele, terenuri (în 2006 a 50.000 mp în Pitesti, pe care a început construţia unui bloc şi a unui spaţiu comercial. Susţine că are în plan construirea unui cartier de 800 de apartamente în zona de nord a Râmnicului şi amenajarea unei staţiuni turistice pentru tineret în Brezoi.
Politic: se declară liberal, fiind unul dintre cei mai vechi mebri ai PNL (a candidat şi la Primăria Râmnicului, din partea unui grupuscul liberal, în 1993). Este membru al clubului oamenilor de afaceri liberali. Fratele său este activ politic tot în cadrul PNL, dar în judeţul Argeş.
�
MARIA şi ION TUDOR (PSD) – avere estimată la 60 de milioane de dolari
Afaceri: în industrie şi turism. Au realizat investiţii în dezvoltarea şi modernizarea bazelor de productie existente şi au achiziţionat linii de producţie de ţeavă şi profile mecanice la Uzina Mecanică Râmnicu Vâlcea. Deţin Hotelul Riviera din Mamaia (pe care l-au scos, recent, la vânzare pentru un preţ de pronire de 22 milioane de euro) şi complexul hotelier Olăneşti din staţiunea vâlceană cu acelaşi nume. Anul trecut au demarat construcţia unui hotel cu specific balnear, clasificat la patru stele, tot în Băile Olăneşti, lucrările în valoare de aproximativ 21 milioane de euro fiind aproape de finalizare. Familia Tudor au în plan dezvoltarea unui proiect imobiliar grandios şi în Râmnicu Vâlcea, compus din clădiri de birouri, săli de conferinţe şi un hotel de 50 de camere clasificate la categoriile patru şi cinci stele.
Politic: Fost ofiţer MapN, Ion Tudor este preşedintele organizaţiei municipale a PSD, din 2007, candidând, fără succes, în 2004, pentru funcţia de senator, pe listele aceluiaşi partid.
�
DUMITRU BECŞENESCU (fost PC, “independent” refuzat de PD) – avere estimată la 45 de milioane de dolari
Afaceri: în domeniile imobiliar şi turism. Deţine terenuri în suprafaţă totală de aproximativ 320.000 mp în intravilanul câtorva oraşe din ţară, complexul hotelier Fantasy Beach (patru stele) în staţiunea Mamaia de pe Litoral. Din anul 2004 este deputat ales pe listele Uniunii PSD+PUR, din partea PUR (actualmente PC).
Politic: În prezent, este deputat independent, în 2007 având o tentativă nereuşită de a intra, pe “uşa din dos”, în rândurile PD, dar eşuată în urma opoziţiei radicale a organizaţiei râmnicene a democraţilor.
�
Fraţii CONSTANTIN şi GHEORGHE BOROMIZ – avere estimată la 39 de milioane de dolari
Afaceri: în industria de morărit şi panificaţie, industria uşoară, distribuţie produse petroliere, şi, mai nou, investiţii imobiliare în RomaniaÎn 2007 au vandut un teren de 2,5 hectare din Sibiu, cu 9,4 milioane de euro, unei societăţi controlate de fondul de investiţii austriac Immoeast, specializat in proiecte imobiliare. Fabrica de furnir Hard Wood Râmnicu Vâlcea a înregistrat, în 2006, o cifră de afaceri de cinci milioane de euro, estimându-se o creştere minimă de zece procente a acesteia în 2007. În 2006, Grupul Boromir a achiziţionat Morărit Panificaţie Ialomita, cu 1,2 milioane de euro, deţinând, în total, patru fabrici de pâine şi cinci centre de producţie în acelaşi domeniu.
Politic: fără preocupări politice exprimate public.
�
DAN şi DORINA MUTU – avere estimată la 25 milioane de dolari
Afaceri: comerţ şi producţie agro-alimentare, proiecte imobiliare. Societăţi deţinute: Annabella, Fravil şi Sere Râmnicu Valcea. În prezent, deţin 18 supermarketuri în Râmnicu Vâlcea şi Drăgăşani. În 2007, prin Fravil SA au achiziţionat, contra a 1,5 milioane euro,  o fabrică de producere şi îmbuteliere oţet din Dolj. Proiecte pe termen scurt: extinderea reţelei de magazine Anabella în staţiunile Băile Olăneşti, Govora şi Călimăneşti. Terenurile deţinute prin Sere Râmnicu Vâlcea le permite dezvoltarea, în curând, a unui proiect imobiliar a cărui valoare poate depăşi lejer 20 milioane de euro.
Politic: fără preocupări politice exprimate public.
DUMITRU CRĂCIUNESCU – avere estimată la 21 milioane de dolari
Afaceri: producţie şi comercializare produse agro-alimentare (Diana SA – carne, în special), proiecte imobiliare (terenuri estimate la o valoare totală de 2 milioane de dolari).
În perioada iunie 2006 – iulie 2007, Dumitru Craciunescu a fost preşedinte al Clubului Rotary Râmnicu Valcea, o societate care reuneşte cei mai activi oameni de afaceri râmniceni din prezent.
Politic: Până la intrarea în Clubul Rotary, de declara liberal, candidân la Primăria Râmnicului (independent, dar pe listele PNL), în 2000. În prezent, fără preocupări politice exprimate public.
�
DAN PETRESCU – avere estimată la 15 milioane de dolari
Afaceri: transport persoane, comericializare autovehicule pentru transport persoane, restaurante. Se pregateşte să schimbe acţionariatul societăţii Dacos SA.
Politic: fără preocupări politice exprimate public.
Adrian PANĂ