Observator de Valcea

Joi seara în incinta Muzeului Judeţean de Istorie, directorul instituţiei, prof. drd. Claudiu Aurel Tulugea a prezentat audienţei numărul 7 al volumului Buridava. Lucrarea prezintă articole şi lucrări inedite din domenii istorice, culturale şi muzeografice. Evenimentul a adunat personalităţi locale numeroase, din care putem enumera pe Prof. Dr. Sorin Oane, directorul Direcţiei Judeţene Vâlcea a Arhivelor Naţionale Dumitru Andronie, dir. Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Florin Epure, prof. dr. Ioan St. Lazăr,din partea CJ Vâlcea Mircea Monu, Ion Predescu, cât şi personalităţi politice, sen. Emilian Frâncu, cons. judeţean Victor Popescu, membru al BPT PNL Vâlcea Bogdan Badea. (more…)

Stareţul Coziei, Vartolomeu Androni, împreună cu obştea mănăstirii şi cu oamenii de cultură au aniversat, duminică 18 mai, 620 ani de la sfinţirea acestui lăcaş monahal de importanţă istorică şi religioasă. Cu aceast prilej s-a lansat şi cartea “Cozia, istorie şi continuitate” de arhim. Dr. Vartolomeu Androni şi prof. dr. Costea Marinoiu.
Mănăstirea Cozia, una dintre cele mai importante ctitorii ale Voievodului Mircea cel Mare, a fost zidită între anii 1386-1388, picture fin finalizată la anul 1391.
La 18 mai 1388 biserica mănăstirii a fost sfiinţită, în prezenţa domnitorului Mircea cel Bătrân, a călugărul cărturar Nicodim de la Tismana şi a boierilor prezenţi. În cei 620 de ani de la întemeiere multe mii de călugări au vieţuit şi s-au format aici, unii ajungând ierarhi vestiţi şi cunoscuţi oameni de cultură, aşa cum au fost Filotei monahul şi Mardarie cozianul.
Pentru a clădi mănăstirea, Voievodul Ţării Româneşti Mircea cel Mare a ales acest loc de linişte şi siguranţă pe Valea Oltului, în apropierea muntelui de unde la acea vreme nu se putea merge mai departe spre Transilvania decât cu piciorul sau cel mult călare. A fost clădită “la locul numit Nucet, pe Olt, adică Cozia” şi i s-a spus şi “Mănăstirea de la Nucet”, fiind clădită într-o regiune foarte prielnică pentru creşterea nucilor.
Cel care l-a sfătuit pe Mircea să ridice ctitoria de la Cozia pe locul unde se află astăzi, a fost călugărul cărturar Nicodim de la Tismana “sfetnicul lui Mircea întru cele dumnezeieşti”. Mănăstirea Cozia a fost târnosită de însuşi Nicodim al cărui chip este zugrăvit în partea de sud a pronaosului. El numeşte cel dintâi stareţ cunoscut din documente, Ieromonahul Chir Gavriil, fără îndoială un ucenic al său.
În biserica mănăstirii şi-a ales locul de odihnă veşnică, precum şi loc pentru portretul votiv de „mare voievod şi domn” pictat în partea dreaptă a naosului. În documentul din 20 mai 1388 Voievodul Mircea spune: „De aceia, am binevoit domnia mea să ridic din temelie o mânăstire în numele sfintei şi de viaţă începătoarei şi nedespărţite Troiţe, dumnezeire nezidit […] la locul numit Nucet pe Olt, adică Cozia […]”. Tot în acest hrisov de danie acordat călugărilor cozieni apar, pentru prima dată în documente, localităţile Râmnic şi Călimăneşti.

Municipiul Râmnicu Vâlcea îşi serbează în aceste zile cea de-a 620 –a aniversare de la prima atestare în documentele vremii. Autorităţile vor marca această aniversare pe parcursul zilelor de 19 şi 20 mai prin o serie de activităţi culturale menite să aducă în memoria râmnicenilor însemnătatea şi prestigiul pe care cele şase secole de istorie le conferă oraşului de la poalele dealului Capela. Manifestările vor începe cu o expoziţie de manuscrise, documente şi cărţi  vechi găzduită de Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale. Programul va continua cu vizionarea unui film documentar realizat de primăria din Râmnicu Vâlcea cu titlul “Râmnicul în imagini”. Ziua a doua a manifestărilor dedicate celor 620 de ani împliniţi de oraş va debuta cu o şedinţă solemnă a Consiliului Local Municipal unde vor susţine alocuţiuni reprezentanţi ai administraţiei locale  precum şi Prea Sfinţitul Gherasim, Episcopul Râmnicului dar şi oameni de cultură ai oraşului. Evenimentul se continuă în parcul Mircea cel Bătrân, cu piesa de teatru “Râmnicul la ceasul dintre veacuri”, cu actorii teatrului Ariel. După reprezentaţie urmează un concert folcloric susţinut de orchestra Rapsodia Vâlceană şi grupul folcloric Rapsozii Oltului. (Sergiu MIR)

• Experţii Academiei Române documentează şi o monografie completă a satului  Slătioara
Institutul de Sociologie al Academiei Române şi Fundaţia pentru Civilizaţiei Rurală “Nişte ţărani” au lansat marţi, în comuna vâlceană Slătioara, judeţul Vâlcea Universitatea Ţărănească după modelul proiectat şi realizat de către sociologul roman Dimitrie Gusti. Potrivit organizatorilor, Universitatea Ţărănească e parte a unui proiect CEEX – Program de Cercetare pentru Excelenţă, finanţat de Ministerul Educaţiei şi a demarat în 2006 pentru o perioadă de doi ani. Universitatea este destinată formarii elitelor rurale şi a actorilor locali asociativi, a competenţelor necesare managementului proiectelor de dezvoltare rurală.
Structura pentru anul 2008 a Universităţii Ţărăneşti de la Slătioara preia cele patru domenii fundamentale ale vieţii rurale definite de Dimitrie Gusti – Cultura muncii, minţii şi a sufletului la care se adaugă şi cultura pentru mediu. Echipa de cercetători de la Institutul de Sociologie desfăsoară astfel in perioada 5-9 mai 2008 o campanie monografică în comuna Slătioara, în cadrul căreia vor fi realizate interviuri semi-structurate, fişe de observaţie si o fişă a satului, în scopul de a putea contura o frescă a vieţii locale şi a problemelor actuale specifice comunei. Invitaţii de onoare ai evenimentului sunt prof. dr. Ilie Bădescu, directorul Institutului de Sociologie al Academiei Romane, scriitorul Dinu Săraru, Preşedintele Fundaţiei „Nişte Ţărani”, poetul Nicolae Dragoş, vice-preşedintele Fundaţiei ”Nişte Ţărani”, dr. Florin Rotaru, directorul general al Bibliotecii Metropolitane Bucureşti, precum şi arhitectul Pavel Popescu, vicepreşedintele Ordinului Arhitecţilor din România. (Sergiu MIR)

Documentarul realizat de Televiziunea Etalon din Rm. Valcea continua seria succeselor . Scurt metrajul “Humoresca” a fost inclus in competitia celor mai bune documentare din cadrul Festivalului International de Film B-EST -2008. Cele mai bune filme din toata lumea au fost selectate sa participe la editia din acest an.
B-ESTIFF se afla in catalogul festivalurilor agreate de Centrul National al Cinematografiei , iar regizorii romani selectati puncteaza puternic pentru obtinerea de fonduri pentru noile lor proiecte. Festivalul este singurul din Romnia acreditat de FIAPF ( Asociatia Internationala a Federatiilor Producatotilor de Film). Diana Deleanu, realizatoarea scurt metrajului a reusit sa obtina in ultima perioada , selectii la cele mai imortante festivaluri din lume: 2008 – Film Festival LOS ANGELES 2008 – USA; 2008 – MOLODIST FILM FEST – Ukrain; 2008 – BERGAMO Meeting Film / Italia; 2008 – B-est Film Fest Bucuresti; 2008 – DOK .Film Festival; 2008 – Krakow Film Festival / Polonia; 2007 – Tehran International Shortfilm Festival ( IYCS) / Iran; 2007 – IDFA Amsterdam / Olanda; 2007 – Festival de Cine Internacional de Ourense International Film Festival / Spania; 2007 – Festival Tous Courts – Rencontres Cinematographiques d’Aix-en-Provence/ Franta; 2007 – Jordan Short Film Festival – Aman / Iordania.
Filmul “Restul e tăcere”, al lui Nae Caranfil, a fost inclus în competiţia pentru cel mai bun lungmetraj la cea de-a patra ediţie a Festivalului Internaţional de Film B-EST, anunţă site-ul evenimentului. “Restul e tăcere” se va bate, printre altele, cu filmele “Actrices”, câştigător al premiului Un Certain Regard la Festivalul de la Cannes de anul trecut, şi “Breath”, nominalizat la Palme d’Or la acelaşi festival.
Festivalul, care va avea loc între 14 şi 20 aprilie, cuprinde trei secţiuni în competiţia oficială: lungmetraj, documentar şi ficţiune.
Două filme româneşti au fost nominalizate la categoria “cel mai bun documentar”, “Humoresca” de Diana Deleanu şi “Nu te supăra, dar…, regizat de Adina Pintilie. Pintilie concurează şi la categoria scurt-metraj cu filmul “Balastiera”, la care semnează regia împreună cu George Chiper. Alte trei producţii româneşti au fost incluse în competiţia pentru cel mai bun scurt-metraj: “Romanţa prostului”, al lui Mircea Nestor, “Târziu”, regizat de Paul Negoescu, şi “Sinopsis docu-dramă”, de Vlad Trandafir.
În afara competiţiei oficiale, vor fi prezentate filme premiate la festivalurile importante din 2007, dar şi producţii americane independente, prezentate la festivaluri ca Sundance. Tot în afara competiţiei vor fi omagiaţi regretaţii regizori Ingmar Bergman şi Michelangelo Antonioni. Invitaţii B-ESTIFF vor susţine şi un workshop, tema nefiind încă stabilită. Nikita Mihalcov a fost invitatul de onoare al ediţiei cu numărul trei al B-ESTIFF.
Din juriul pentru lungmetraj fac parte criticul de film Irina Margareta Nistor şi scenaristul Radu F. Alexandru, iar Dana Duma şi Laurenţiu Damian vor decide, alături de Dragan Jovicevic, coordonatorul al Departmentului de Presă al Festivalului Internaţional de Film de la Belgrad.
Trei studenţi UNATC, propuşi de criticul Andrei Gorzo, vor hotărî care este cel mai bun scurt-metraj. 26.000 de dolari, este valoarea premiilor anuntate pentru anul 2008.

Cultura vâlceană nu mai e ce a fost odată. Muzeele ce până în 1989 aduceau faimă judeţului au ajuns în prezent a fi numai umbre aproape părăsite de iubitorii de cultură, locuri unde azi doar se depozitează obiecte de artă. O strategie coerentă în domeniul valorilor culturale nu a fost creionată pănă în prezent, autorităţile limitându-se a recunoaşte punctele slabe ale culturii vâlcene. Într-o lume din ce în ce mai grăbită, vâlceanul nu mai are timp să se oprească la Muzeu, autoritatea locală nu mai are resurse să îi finanţeze activitea, iar angajatul, prost plătit, nu îşi mai face treaba cu pricepere.
O analiză efectuată recent de către experţi din cadrul Consiliului Judeţean (CJ) Vâlcea scoate la iveală marile lipsuri ale culturii vâlcene, în speţă ale muzeelor de pe teritoriul judeţului. Raportul a fost prezentat în urmă cu câteva săptămâni în şedinţa CJ, unde au fost propuse şi o serie de soluţii menite să revitalizeze, în al doisprezecelea ceas, un domeniu ce de mai bine de 18 ani se află în agonie. Potrivit raportului întocmit de către specialiştii Consiliului Judeţean, în Vâlcea există trei complexe muzeale şi anume: Muzeul Judeţean , de care aparţin muzeele de Istorie, cel de Artă, Casa Anton Pann dar şi Muzeul Satului, Memorialul Nicolae Bălcescu  şi Muzeul Viei şi Vinului din Drăgăşani. Sinteza specialiştilor aduce la lumină faptul că nu există deocamdată nici un muzeu orăşenesc, în cele opt aşazise urbe ale judeţului, ca să nu mai vorbim de comune, unde cuvântul muzeu nu a intrat încă în vocabularul sătesc. Mai mult, zonele de sud vest şi cea de nord a judeţului reprezintă adevărate pete albe pe harta culturii vâlcene.

Muzeele, depozite de vechituri
Analiza experţilor de la CJ relevă o realitate îngrijorătoare şi anume aceea că instituţiile muzeale sunt privite de majoritatea oamenilor ca nişte simple depozite de obiecte vechi. “Una din marile probleme o reprezintă mentalitatea învechită privind rolul muzeelor în societate, identificate ca nişte simple clădiri unde se depozitează obiecte învechite. Un alt aspect negativ îl reprezintă şi faptul că deocamdată nu există o abordare intersectorială care să lege patrimoniul cultural de activitatea turistică şi implicit de hotelierii din zonele vizate”, se arată în raportul prezentat forului decizional al judeţului. Alte lipsuri semnalate de documentul experţilor se referă la personalul de specialitate şi auxiliar insuficient, cu salarii neatractive şi nestimulative, subfinanţare cronică pentru proiectele propuse, lipsa contractelor de asigurare pentru patrimoniul mobil dar şi cel imobil.

Deşi renovat, Muzeul de Istorie intră la apă
Luate la bani mărunţi, toate instituţiile de cultură au mai mari sau mai mici neajunsuri. Un exemplu elocvent, tratat punctual în sinteza de strategie culturală a judeţului, arată cum, la Muzeul de Istorie din Râmnicu Vâlcea au apărut deja infiltraţiile din sol, chiar dacă imobilul a fost renovat de curând. Tot la categoria minusuri, experţii mai arată că, patrimoniul actual este insuficient pentru organizarea unei expoziţii permanente reprezentative. „În timpul lunilor de iarnă sălile sunt goale lungi perioade de timp din cauza vizitării în salturi ( la început şi la sfârşit de an şcolar), categoriile cele mai reprezentative care vizitează muzeul fiind elevii şi pensionarii”, se arată în documentul menţionat. O situaţie similară se găseşte şi la Muzeul de Artă „Casa Simian”, unde nu există deocamdată fonduri pentru achiziţionarea de noi opere de pictură, de grafică şi de sculptură. Mai mult, instituţia absentează de pe piaţa naţională de artă, neparticipând la vânzările organizate de casele de licitaţii pentru obiecte de artă în calitate de licitant dar şi de ofertant.

Muzeul “Nicolae Bălcescu” în beznă
Până în 1989 memorialul Nicolae Bălcescu, din comuna cu acelaşi nume a constituit un punct de atracţie turistică, vizitatori din toate colţurile ţării trecând pragul complexului dedicat marelui cărturar. În prezent, activitatea este redusă la minimul esenţial, localnicii amintindu-şi vag de rolul pe care conacul, donat statului în 1948, îl îndeplinea în comunitate. Grijile de fiecare zi au şters din memoria sătenilor vremurile în care curtea muzeului era plină de turişti. „Ce să mai fie maică? Nu mai e nimic. Acum conacul e păzit de câini şi rar mai intră cineva acolo. Mai vin din când în când grupuri de copii. Pe vremuri în fiecare duminică veneau zeci de turişti, se organizau tot felul de manifestări, dar acum totul parcă a intrat în paragină”, ne spune Maria Alexe, a cărei casă e peste stradă de Memorialul Bălcescu. Astăzi, muzeul se confruntă cu o multitudine de probleme, începând cu iluminatul public deficitar cauzat de o reţea electrică subcalibrată odată cu creşterea numărul gospodăriilor învecinate şi terminând cu veşnicele piedici puse de aplicarea ciudată a legilor proprietăţii.

La Drăgăşani, un singur angajat “bun la toate”
Muzeul Viei şi Vinului din municipiul Drăgăşani se poate lăuda cu „performanţa” de a avea un singur angajat, om care îndeplineşte laolaltă toate funcţiile necesare într-o astfel de instituţie, de la ghid şi gestionar până la îngrijitor. Analiza experţilor de la CJ arată că imobilul în care funcţionează muzeul se află în stare avansată de degradare, o reparaţie capitală fiind absolut necesară. O altă problemă gravă semnalată de documentul oficial este unei linii de telefonie fixă cu fax, ca să nu mai vorbim de lipsa Internetului. Autorităţile locale au de gând să transforme muzeul în unul generalist, vinotehnica urmând a fi o secţie a acestuia, ca o soluţie de compromis care să asigure accesarea mai unor fonduri mai importante. (Sergiu MIR)

Ministerul Culturii şi Cultelor a anunţat recent că tranşa a doua din banii alocaţi pentru căminele culturale din mediul rural va pleca spre autorităţile locale în cel mai scurt timp. In judeţul Vâlcea trei astfel de aşezăminte de cultură au beneficat de programul iniţiat încă de anul trecut de către Minister. După spusele lui Florin Epure, directorul Direcţiei de Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Vâlcea, doar trei cămine culturale au beneficiat de bani pentru modernizare şi dotare şi că se aşteaptă ca cea de-a doua tranşă a finanţărilor să ajungă cât mai devreme. „Cele trei cămine culturale sunt cele din comuna Alunu, sat Igoiu, cu o finanţare totală de 91.0000 de lei, comuna Copăceni, sat Ulmetu cu 65.000 de lei şi căminul din Grădiştea cu o investiţie de 81.000 de lei. Toate acestea vor primii în cel mai scurt timp banii pentru finalizarea lucrărilor şi pentru dotarea cu mobilier, aparatură electronică şi calculatoare”, a explicat şeful culturii Vâlcene. Florin Epure a fost prezent alături de Vasile Boeangiu, primarul comunei Alunu, la întâlnirea de la Ministerul Culturii şi Cultelor , unde s-a făcut şi anunţul cu privire la continuarea finanţării. „E important ca aceste edificii culturale, dup ce vor fi date în folosinţă, să fie locuri vii în care să se producă manifestări culturale profesioniste, coordonate de manageri culturali care îşi vor găsii sprijinul în consiliile locale şi la instituţiile de cultură din judeţ”, a concluzionat Florin Epure. În total, suma alocată pentru judeţul Vâlcea pentru proiectul „Edificii de cultură” este de 2.170.000 lei. (Sergiu MIR)

În perioada 27 – 28 martie 2008, în Sălile Cazinoului din Sinaia se va desfăşura cea de-a X-a Conferinţă Naţională a specialiştilor din domeniul protejării patrimoniului cultural naţional şi Gala Premiilor Ministerului Culturii şi Cultelor pentru patrimoniul cultural naţional. Tema Conferinţei Naţionale din acest an poartă titlul “Posibilităţi de finanţare şi cofinanţare în domeniul patrimoniului cultural naţional prin programe europene”.
În fiecare an, în cadrul acestei manifestări se întâlnesc specialişti din instituţiile şi aşezămintele de specialitate şi invitaţi de la instituţii şi autorităţi înrudite ca domeniu. Cu această ocazie vor fi dezbătute strategia şi direcţiile de acţiune pentru modernizarea şi eficientizarea protejării patrimoniului cultural naţional. Tot în aceste zile va avea loc şi “Gala Premiilor Patrimoniului Cultural Naţional”, premii care vor fi acordate pentru merite deosebite în susţinerea şi promovarea patrimoniului cultural naţional. Premiile vin să recompenseze performanţa profesională şi efortul calificat făcut de cercetători, arheologi, arhitecţi, muzeografi, conservatori, restauratori şi creatori din domeniile artelor vizuale şi al arhitecturii. Lucrările reuniunii vor începe în data de 27 martie 2008, ora 9:00, cu directorii şi specialiştii din direcţiile judeţene pentru cultură, culte şi patrimoniu cultural naţional şi vor continua cu toţi ceilalţi invitaţi (directori şi specialişti din muzee şi din alte instituţii din domeniu, alţi specialişti, precum şi membrii comisiilor naţionale). Din partea judeţului Vâlcea vor participa prof. drd. Florin Epure, directorul Direcţiei judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional şi consilierii acestei instituţii: sociologul Ligia Rizea, Laura Andrei  şi Valeria Grigorescu.

În contextul politicilor culturale europene şi naţionale, Ministerul Culturii şi Cultelor anunţă lansarea Programului “Promocult 2008”, Programul de Promovare a Artei Contemporane din România în Uniunea Europeană.�
“Promocult 2008”, are ca principal obiectiv promovarea valorilor culturale contemporane din România prin intermediul proiectelor şi acţiunilor culturale din domeniul artelor vizuale, artelor spectacolului, filmului şi culturii scrise, asigurând creatorilor oportunitatea de a-şi face cunoscută opera şi sprijinind prezentarea acesteia în statele membre ale Uniunii  Europene.
Bugetul total al Programului “Promocult 2008” este de 5 milioane lei, suma maximă care poate fi acordată unui proiect fiind de 400.000 lei.
Prin “Promocult 2008” nu se acordă finanţări nerambursabile pentru producerea de bunuri culturale ci doar pentru exploatarea sau promovarea bunurilor culturale deja existente.
15 martie – Anunţul public privind deschiderea sesiunii de selecţie pentru 2008
14 aprilie – data limită de trimitere a ofertelor culturale (Cererea completată on-line şi anexele trimise prin poştă)
15 aprilie – 28 aprilie – verificarea eligibilităţii ofertelor culturale şi evaluarea acestora
28 aprilie – anunţarea rezultatelor
28 aprilie – 2 mai – depunerea contestaţiilor
5 – 7 mai – soluţionarea contestaţiilor
7 mai – publicarea rezultatelor finale
9 mai – 1 decembrie –  derularea proiectelor conform  contractelor încheiate.�
Finanţarea nerambursabilă se acordă pentru acţiuni şi proiecte derulate în intervalul 9 mai – 1 decembrie 2008. Perioada  de trimitere a ofertelor culturale: 15 martie – 14 aprilie 2008.
Florin Epure, director executiv DJCCPCN Vâlcea

Membrii Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice se întâlnesc în această lună la Teleorman. Din Vâlcea au fost depuse patru documentaţii privind construirea unei biserici în zona de protecţie a Schitului Troianu, reactualizarea PUZ-ului în cartierul Copăcelu, recompartimentare birouri în zona de protecţie a oraşului Călimăneşti şi construirea unei grădiniţe în curtea bisericii “Toţi Sfinţii” din Râmnicu Vâlcea (consultare).
Conform unui ordin al Ministerului Culturii şi Cultelor, din octombrie 2006, Comisia Zonală a Monumentelor Istorice nr. 5 are sediul şi secretariatul la Râmnicu Vâlcea, respectiv la Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Naţional Cultural Vâlcea. Această comisie prezidată de cunoscutul arhitect şi profesor universitar Aurel Ioan Botez are în componenţa sa judeţele Vâlcea, Argeş, Olt şi Teleorman, având ca atribuţii fundamentarea şi propunerea elementelor specifice strategiei regionale privind protejarea monumentelor istorice, analize şi propuneri clasări şi declasări de monumente, propunere avize pentru lucrări la monumente istorice şi zone protejate, ne-a relatat Florin Epure, directorul culturii vâlcene. (A.E.)