Observator de Valcea

Iată ce spune politia, deşi ştie că lucrurile stau întrucâtva altfel şi că la mijloc e posibil să fie vorba şi de campanie electorală. În noaptea de luni spre marţi, în jurul orei 0,10 mai mulţi rromi s-au bătut şi şi-au distrus maşinile în parcarea din faţa Spitalului Judeţean de Urgenţe Vâlcea. Scandalul a început cu câteva ore mai devreme, într-un bar din cartierul Ostroveni, din Rm. Vâlcea, unde Laurenţiu Ghebenei (35 ani) l-a bătut pe Fănel Răducan (24 ani), rupându-i antebraţul stâng. Rănitul şi-a sunat apropiaţii şi în scurt timp cele două grupări beligerante au dat nas în nas în parcarea din faţa Spitalului Judeţean de Urgenţe Vâlcea. Înarmaţi cu bâte sau folosindu-se de pietre, cetele de rromi s-au batut, distrugând patru maşini ale celor implicaţi în conflict, fie prin îndoirea capotelor, fie prin spargerea geamurilor sau pabrizelor. Până la sosirea poliţiştilor, războinicii s-au şi… evaporat. Poliţiştii de la Poliţia Municipiului Rm. Vâlcea fac cercetări pentru a vedea care este mobilul scandalului, mulţi dintre cei implicaţi, inclusiv victima, nebinevoind să mai dea declaraţii în legătură cu cele întâmplate. (Dorel Ţîrcomnicu)

Locuitorii din Budeşti sunt nemulţumiţi de introducerea alimentării cu apă în comuna vâlceană ce, spun ei,  s-a dovedit a fi un adevărat fiasco, lucrările efectuate de firma care a câştigat licitaţia fiind de mântuială. Cetăţenii îi acuză pe oamenii firmei de construcţii că nu au respectat normele atunci când au introdus conductele de apă şi că întreaga reţea riscă să intre în avarie în momentul în care va fi dată în exploatare.
Mai mulţi cetăţeni din comuna vâlceană Budeşti ne-au  sesizat despre lucrările de  alimentare cu apă din localitate şi despre faptul că acestea au fost făcute total neprofesionist. „S-au îngropat ţevile la nici 30 de centimetri adâncime, fără un strat de nisip, fără nici măcar să se ia măsurile elementare de protecţie, aşa cum se face peste tot. Este inadmisibil ceea ce se întâmplă. Gândiţi-vă că la o adâncime atât de mică e posibil ca ţevile să se spargă după numai câteva luni din cauza presiunii maşinilor care trec peste acestea”, a declarat unul dintre localnici care a dorit să îşi păstreze anonimatul. Ca să ne demonstreze că are dreptate omul se apucă să sape în marginea uliţei pentru a ajunge la ţeava de apă. Numai după câteva cazmale bine înfipte plasticul negru al conductei iese la lumină. „Priviţi! Nu se poate aşa ceva. S-au făcut lucrări de mântuială şi tot noi vom suferi dacă se vor produce avarii”,explică omul. Mai jos, la intersecţia străzii cu DN 7 acelaşi cetăţean ne arată căminul de racordare a magistralei de apă, care, spune el, a fost făcut după acelaşi scenariu de treacă-meargă. „Nu s-a betonat nimic aici, iar ţevile pur şi simplu ies din pământ şi atârnă în acele gropi”, ne spune revoltat omul.

Primarul spune că totul se va rezolva
Contactat telefonic, primarul comunei Budeşti spune că lucrurile nu stau chiar aşa de rău pe cât se încearcă să se evidenţieze şi că majoritatea celor care îl acuză nu o fac decât pentru că există un interes electoral. „Este o aberaţie, nimeni nu îşi permite să îşi bată joc de banii care au venit pentru utilităţi. Strada cu pricina va fi asfaltată în curând şi de aceea li se pare unora ciudat modul în care s-au făcut lucrările acolo. Banii au venit prin Ordonanţa 7, iar în total s-au alocat 1.143.000 de euro şi vă spun sincer că banii aceştia nu ajung pentru toată comuna. Se lucrează în etape şi în funcţie de cum prindem programe de finanţare. Este normal să nu îi putem mulţumi pe toţi cetăţenii, pentru că deocamdată nu în toată comuna vom putea extinde coloana de apă”, a declarat Gheorghe Mirea, edilul şef al comunei Budeşti. El mai spune că deja s-a făcut recepţia de presiune, iar lucrurile stau foarte bine, din punct de vedere tehnic neexistând nici o problemă. „S-au făcut deja 30 de branşări şi majoritatea oamenilor sunt destul de mulţumiţi că s-a reuşit aducerea apei în comună”, explică primarul.

Oamenii, nemulţumiţi de politica de branşare
Branşarea locuinţelor la magistrala de apă curentă se va face contra unei taxe de 800 de lei. Cei care spun că lucrările au fost făcute neprofesionist mai afirmă şi că această taxă este mult prea mare şi că puţini vor dori să se lege la conducta de apă. De cealaltă parte Mirea arată că branşarea se va face numai în condiţiile impuse de firma specializată ce a câştigat la selecţia de oferte. „Sunt conştient că suma este destul de mare, dar vă spun că a fost cea mai mică dintre toate ofertele. În banii aceştia intra piesa de branşare, conducta de alimentare de şase metri, căminul ecologic livrat de ei şi apometrul”, explică primarul care lasă să se înţeleagă că acuzele la adresa sa sunt nefondate. (Sergiu MIR)

Până când mai răbdaţi, locuitori din Măldăreşti? În 2008, vă mai spune ceva anul 1907? Dacă mai aveţi o fărâmă de curaj, o picătură de energie, o umbră de demnitate, faceţi ce nu vor să facă “zmeii” din fruntea instituţiilor statului, pe care-i plătiţi cu simbrii regeşti !
Liderii tuturor partidelor reprezentate în Consiliul Local Măldăreşti, cu excepţia PSD – evident, dar şi simpli cetăţeni ai comunei se luptă de amar de ani de zile să urnească instituţiile de control ale statului să-şi îndeplinească atribuţiile în sensul apărării contribuabilului şi averii publice administrate, în localitatea amintită, ca o feudă medievală de primarul social-democrat Gheorghe Dragu. Numai că, în ciuda probelor covârşitoare pe care le-au administrat în faţa poliţiştilor, procurorilor, instanţelor de judecată, DNA, Prefecturii, Guvernului sau Preşedinţiei României, ca un făcut, edilul cu mustaţă de flăcău tomnatec scapă neatins de braţul şi prevederile legii şi le râde în faţă celor care şi-au măcinat timpul şi sănătatea, cu jalba-n proţap, pe la toate “porţile”, unele conduse chiar de colegi sau foşti colegi de formaţiune politică. Nume sonore din plan naţional, ce au legături cu judeţul Vâlcea, par a gira moral necontenit pe cel care se face responsabil, potrivit reclamanţilor şi probelor zdrobitoare, de înstrăinarea a sute de maşini primite gratis, pe alese, de la Armată şi Poliţia de Frontieră pentru folosul comunităţii locale, către sine, apropiaţi, afini de potentaţi vâlceni şi cine mai ştie cine… Plus multe altele, anterioare şi ulteriore, precum tergiversarea cercetărilor în cazul furturilor de lemne, împroprietăriri bizare cu terenuri care nu au aparţinut niciodată familiilor celor ce devin titulari, inclusiv a primarului Ionel Dragu, metode de a face dispărute ţevi şi conducte aduse pe cheltuiala cetăţenilor, câte şi mai câte… Normal că acum, în prag de alegeri, îşi permite să sponsorizeze din banii măldăreştenilor publicaţii (fără vină) care să-l picteze în culori de aristocrat boem. Până când?

Justiţia se întoarce împotriva celui care îndrăzneşte să ceară dreptate
“Normal”, nimeni dintre cei ce îndrăznesc să protesteze împotriva acestui sistem comunisto-mafiot, de jaf perpetuu şi fără jenă din averea publică, nu trebuie să scape nepedepsit, nedat exemplu. Sistemul se întoarce împotriva celui care reclamă cu toată forţa hăţişurilor procedurale, cu toată sila demnitarilor deranjaţi din somnul şi orbirea lucrativă, cu toată ura hoţilor neprinşi! Părul consilierului PD-L Ştefan Enescu a albit complet! Nici Domnii Pătru (PRM) sau Dobriţoiu (PNL) nu par că au abandonat lupta, nici tânărul liberal Andi Cincă nu şi-a pierdut optimismul şi simţul umorului în faţa necazului. Dar, parcă niciunul şi nici toţi la un loc nu au luptat cu atâta ardoare şi convingere în puterea lui Dumnezeu, a legilor, pentru cei ce plătesc impozite şi poate nu au ce pune pe masă în ziua respectivă, precum Toma Neamţu şi consilierul local Ştefan Enescu. Ultimul dintre ei a avut puterea până şi să rămână reprezentant PD-L, deşi nici prefectul înscăunat de partidul său, ce promitea, alături de PNL, în 2004, “Dreptate şi Adevăr!” (ce sadică ironie!) nu s-a stresat prea mult să-şi deranjeze foştii şefi şi tovarăşi de carieră comunistă. Aşa cum, mare dezamăgire!, nici elegantul fost liberal ce ar trebui, în prezent, să vegheze la respectarea legii în judeţ, nu pare a avea curajul să taie nodul gordian. Ei bine, instituţia recursului îi permite acum antipaticului Dragu să pozeze în victimă şi să-şi ceară… dreptatea. Câţi oameni vreţi să mai moară, criminalilor? Unde vreţi să se ajungă? La răscoală şi anarhie?

Imaginaţie de procuror vâlcean: Autori necunoscuţi au tăiat lemnele şi primarul Dragu doar le-a transportat unde “trebuie”!!!
În 14 aprilie 2008, procurorul Livia Dumitraşcu, de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Horezu, o femeie greu încercată de viaţă şi de cariera ce i-a fost pasiune, n-a mai găsit puterea să lupte cu ceea ce aproape toate instituţiile statului au considerat că nu se merită. Doamna procuror a decis să confirme propunerea de neîncepere a urmăririi penale formulată, anterior, de poliţişti în dosarul 350/p/2007. Toţi cei amintiţi mai sus, dar şi câţiva alţi locuitori ai Măldăreştiului, reclamau furturi grosolane, repetate, de lemne din avutul privat şi comun al locuitorilor şi faptul că primarul Ionel Dragu nu este străin de aceste fapte. O frază din finalul rezoluţiei frizează ridicolul prin răsturnarea situaţiei reclamate ca fiind reale: “ În ceea ce priveşte tăierea arborilor de diferite de esenţe din punctul «Treapt», fapta nu a fost comisă de făptuitorul Dragu Ionel, acesta prin dispoziţiile date a transportat materialul lemnos tăiat deja de către persoane necunoscute (pai, atunci, cum mama dracului au abandonat captura la faţa locului, doamnă procuror? Şi cum şi-au permis inspectorii silvici să constate nereguli evidente contrare ca logică celor expuse de dvs? – n.r.) la cele două instituţii, respectiv primărie şi şcoală…” Ruşine, doamnă procuror!

Prefecţii Radu “Dreptate” şi Anuţa “Adevăr” joacă baba-oarba cu petiţionarii
Ce să ne mai mirăm că Prim-procurorul Teodor Trancă le comunică şmechereşte reclamanţilor Ştefan Enescu şi Toma Neamţu, prin adresa Nr. 485/VIII/2008, cu alte cuvinte că memoriul adresat de cei doi Comisiei Pentru cercetarea Abuzurilor din Parlament (deputatul PD-L Bebe Ungureanu cred că zâmbeşte satisfăcut când citeşte aceste rânduri) s-a întors la procurorii vâlceni şi aceştia le reamintesc celor doi că în cazul sutelor de maşini date gratis de Armată şi Poliţie comunei Măldăreşti şi înstrăinate abuziv de primar, Ione Dragu a primit izbăvitorul NUP? Sau că, în răspunsul la petiţiile 23909, 24406 şi 1423 din 12 februarie 2008, prin care se solicita control de la Prefectură la Primăria Măldăreşti, prefectul Radu Renga nici nu-şi asumă răspunderea, lăsând-o pe subprefectul Anuţa Handolescu să semneze în locul său, aşa cum, cu un an înainte, în locul Anuţei semna Mircea Nadolu? Bineînţeles că răspunsul e unul jenant, greţos şi menit a slăbi puterea psihică a celor care luptă realmente pentru Adevăr şi Dreptate, la Măldăreşti, în comuna de baştină a unor importanţi exponenţi politici, roşii până în măduva oaselor. Să nu vă mire, vâlceni, că în curând averea Greceanu sau poate chiar Duca din comuna consilierului judeţean Dumitru Persu va fi administrată de social-democratul Ionel Dragu, care dovedeşte că neamul său de opincă a fost de fapt veche spiţă de vlădică… Mâine, poimâine, îl înscăunaţi voevod (are deja 12 ani de mandat, de la PNŢ şi PSD) dacă lăsaţi lucrurile să meargă în continuare la fel.

Faceţi dreptate: Nu-i daţi cu ştampila în cap, ci numai pe lângă!
Doar dumneavoastră, măldăreşteni, mai puteţi face dreptate. Credeţi-ne, încă mai puteţi! Mergeţi la urne, dar nu-i daţi cu ştampila în cap lui Dragu, ci numai pe lângă! Aşa, nu veţi comite nicio crimă, dar veţi da o şansă legii şi dreptăţii să pătrundă în administrarea banilor cu care cotizaţi anual la bunăstarea primarului de 12 ani al comunei. Şi, mai mult. Daţi o şansă tinerilor să rămână acasă, alături de cei dragi! Încă n-aţi înţeles cât rău a făcut şi face PSD acestei ţări? Nu vă place Enescu? Votaţi pe oricine, numai pe Dragu nu! Nu consideraţi că aveţi pe cine vota? Mergeţi la vot şi consumaţi-le tuşul măcar. Tot l-aţi plătit! Umpleţi buletinele de ştampile pe toate paginile. Aşa, veţi fi siguri că n-au cum prinde drag de Dragu (a se citi “vota pentru”) şi morţii şi strigoii! Că ăsta e în stare de orice, ştiţi bine, doar… (Adrian PANĂ)

Acesta a bătut mai mulţi tineri şi le-a distrus maşina. Unul dintre personajele foarte pitoreşti despre care s-a tot scris de câţiva ani încoace, Cristian Meilă (24 ani), din localitatea Berbeşti, şi-a dat din nou în petic, agresând la discoteca din Alunu mai mulţi tineri. Motivul a fost unul pe cât se poate de pueril! Unul dintre cei doi fraţi s-au uitat urât la Meilă, motiv pentru care acesta a distrus maşina… privitorilor şi a băgat în spital patru dintre tineri.
În noaptea de sâmbătă spre duminică la discoteca din Alunu-Vâlcea a fost scandal în toată regula.  Cristian Meilă, împreună cu alţi câţiva prieteni, a venit să se distreze şi… colac peste pupăză a dat cu ochii de doi tineri cu care avea, se pare, conflicte mai vechi. Junele Meilă, care până în prezent are zeci de dosare pe rolul instanţelor a sărit la gâtul “rivalilor”, dar în scurt timp i s-a părut că alţi doi localnici îl privesc cu suspiciune. Aşa se face că s-a repezit la fraţii Ovidiu şi Irinel Bufu, aceştia refugiindu-se val-vârtej în autoturismul propriu, Dacia 1.3010. Meilă şi acoliţii săi i-au lovit cu bâte, fie de baseball sau… uluci rupte din gard. Au spart geamurile autoturismului, iar unul dintre fraţi, Ovidiu, a fost atât de bine “altoit” încât a fost internat în stare gravă la Spitalul Judeţean din Râmnicu Vâlcea. La numai 30 de minute, Meilă şi-a plătit poliţele şi asupra lui Nicolae Păuna şi Nelică Dobroiu, ambii din Alunu, care şi ei în urma altercaţiei au fost internaţi în Spitalul din Horezu.

Zece dosare pe rol şi altele în lucru la Poliţia Horezu
Şeful Poliţiei Horezu, cms şef Constantin Buşi, ne-a spus: “Meilă are pe rolul instanţei în jur de zece fapte, iar noi mai avem în lucru alte câteva fapte. În funcţie de numărul de zile de îngrijiri medicale ale celor vătămaţi, vom face încadrarea. Este la fel de posibil ca unii să cadă ulterior la înţelegere cu Meilă şi să-şi retragă plângerile”. Păuna şi Dobroiu nu s-au prezentat, deocamdată, la Poliţia Alunu pentru a depune plângeri. Se aşteaptă să le fie confirmate, prin certificat medico-legal, numărul de zile de îngrijiri medicale de care cei loviţi au avut nevoie, după altercaţia de la Alunu. Deocamdată Meilă este cercetat, în libertate, pentru distrugere şi lovire. (D. ŢÎRCOMNICU)

Pentru prima oară la Râmnicu Vâlcea familiile celor care au murit din cauza indiferenţei sau a proastei pregătiri a medicilor s-au reunit ieri şi au ţinut o conferinţă de presă. “Vrem să spunem stop durerii, stop ignoranţei medicilor. Ne rugăm ca şi alţii să nu treacă prin aceleaşi experienţe”, a spus Edu Ana, sora soldatului mort la începutul acestui an din cauză că medici i-au pus un diagnostic greşit.
Purtând ecusoane în piept pe care scria “STOP”, trei familii vâlcene au făcut ieri o conferinţă de presă, fiecare aducând în prim plan drama prin care a trecut prin pierderea unei fiinţe dragi. Celebrul caz al sergentului Florea Popescu (41 ani), care a fost purtat între două spitale din Râmnicu Vâlcea, până ce omul a murit în Salvare, a fost repus pe tapet de sora bărbatului, Ana Edu, care printre altele a spus: “Nimeni nu i-a pus diagnosticul corect, de epiglotită, fratelui meu. Acum după ce el a murit, în actele medicale au apărut fel de fel de neconcordanţe, în ceea ce priveşte ora morţii, a timpului cât a fost plimbat dintr-un loc în altul. Dr. Emilia Ungureanu i-a făcut o traheostomie incompletă, fratele meu murind în Salvare. Înainte de a ajunge la spital, doctorul Slabu a sunat-o de trei ori pe telefon, fără să-i răspundă. Acum vor să-l scoată pe fratele meu vinovat, cum că ar fi fost bolnav cu şapte zile în urmă. Medici i-au luat şansele de supravieţuire, iar dr. Ungureanu spune că i-a fost frică de el, pe motiv că fratele meu era o fiinţă robustă. La Colegiul Medicilor se încearcă intimidarea mea, iar medicul de urgenţă Slabu, cel care l-a trimis cu Salvarea dintr-un loc într-altul a primit o… mustrare. Atât valorează viaţa unui om”.

“Nu te mai prefă că te doare, că nu mă impresionezi!”
Un alt caz şocant a fost prezentat de Dragoş Deaconescu, din Brezoi-Vâlcea, a cărui mamă a murit după ce a fost plimbată de la un spital la altul timp de patru ore. “La 14 ianuarie, mama mea, Ana Deaconescu (59 ani) s-a simţit rău şi s-a prezentat la Spitalul Brezoi, unde a fost dusă cu maşina de fratele meu Costin. Acolo n-au vrut să-i dea Salvare, deşi ulterior, după moartea mamei, în fişele medicale a apărut că a fost transportată cu Ambulanţa la Spitalul nr. 1 din Rm. Vâlcea. Aici a fost dusă la dr. cardiolog, Colgiu, care i-a spus «Nu te mai prefă că te doare, că nu mă impresionezi» I-a fost făcută doar o injecţie şi apoi medicul de pe Urgenţe a trimis-o la endocrinologie, la Spitalul nr. 2. Starea sănătăţii mamei mele s-a depreciat şi mai mult, iar fratele meu a cerut să-i dea o Salvare, dotată cu oxigen, ca mama mea să fie readusă la cardiologie. Deşi staţia de Salvare este chiar în incinta Spitalului nr. 2, a stat 20 de minute fără ca cineva să-i acorde primul ajutor. Într-un târziu a venit şi Ambulanţa, a dus-o, iar la Spitalul nr. 1, a fost reanimată, dar după zece minute mama a murit. Deşi nu avea probleme cardiace şi nu s-a prezentat la medicul de familie, s-au făcut presiuni asupra acestuia şi a fost trecută în registre cum că s-a prezentat de trei ori în ultima perioadă. Am deschis acţiune în instanţă pe rolul Tribunalului sectorul nr. 2 Bucureşti, cauza morţii fiind insuficienţă cardio-respiratorie”, a spus Dragoş Deaconescu.

Deşi avea gâtul rupt, medicul radiolog i-a spus că nu are “modificări traumatice”
Magda Eriţă, o altă vâlceancă a expus cazul soţului, Ion Dorin Eriţă (46 ani), mort la 22  februarie din cauza incompetenţei medicilor. Femeia a povestit cum că soţul ei a căzut în baie lovindu-se da maşina de spălat. Pe 3 februarie a.c. s-a prezentat la Spitalul Judeţean Vâlcea. Deşi i s-a făcut radiografie, medicul vâlcean radiolog Ţilivea a consemnat:“fără modificări traumatice radiologice“. Deşi avea gâtul rup, pacientul a fost trimis acasă unde starea lui s-a agravat. Omul a ascultat sfatul medicilor, a făcut fizioterapie, dar cum sănătatea sa se agrava, la sugestia unui medic fizioterapeut a dus radiografiile unui alt medic radiolog care să le interpreteze. Stupoare! Acesta a observat că avea fractură luxaţie cervicală. Trimis la Spitalul nr. 9 Bucureşti, unde doar pentru a-l interna a fost nevoit ca omul să aştepte 12 ore în salonul de triere şi unde i s-a lua chiar şi căruciorul cu rotile pe care stătea, dându-i-se să se aşeze pe un taburet, a fost internat. “Am stat cu soţul meu permanent şi nu i-au făcut decât o singură injecţie cu miofilin, şi asta la insistenţele mele. În schimb în fişe apare o medicaţie completă. Cât l-au băgat pe ATI şi mi-au spus că situaţia este foarte gravă, s-au strâns toţi medicii şi spuneau că n-au ce-i mai face. Nu ştiu nici azi de ce râdeau doctorii în hohote, când erau în jurul lui. Poate că un om murea! La Vâlcea, soţul meu a fost trimis de medicul de familie, la medicul cardiolog pentru un control, dar a fost programat abia după două săptămâni, pe 24 februarie, când deja murise”, povesteşte soţia bărbatului condamnând bătaia de joc la care sunt supuşi aparţinătorii atunci când ajung cu cei dragi în spitale.

Oamenii îşi jelesc morţii şi nu vor ca asemenea lucruri să se mai repete
Nu vom reuşi să îi aducem din mormânt pe cei dragi, dar înfiinţându-ne într-o asociaţie vrem ca semenii noştri să nu păţească la fel. Nu se vrea să se afle adevărul, iar cei care vor să-l ascundă sunt mai mulţi decât cei care vor ca acesta să triumfe, a fost părerea unanimă a celor care-ţi jelesc acum morţii şi acuză un sistem medical depăşit, unde mulţi medici îţi bat joc de profesie şi unii chiar dau dovadă de incompetenţă. (Dorel ŢÎRCOMNICU, Sergiu MIR)

Gâlceava pe terasa pensionarilor merge mai departe. Problemele Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor par a nu se mai termina. Vechea disputa juridica pe marginea terasei din fata institutiei continua de mai bine de un an, proprietarii restaurantului Casa Vâlceana revendicând terenul pe care în prezent, pensionarii îsi trag sufletul asteptând aprobarea unui împrumut.
Razboiul dus în instante de catre conducerea CARP Vâlcea cu proprietarii restaurantului Casa Vâlceana este de abia la început, chiar daca s-a scurs aproape un an de la actiunea celor de la CARP. Grigore Raban, presedintele institutiei financiare din Râmnicu Vâlcea spune ca, desi se afla la al saselea termen de judecata, procesul pe fond nu a început înca. “Se agata de tot felul de chichite avocatesti, iar pâna în prezent, tot ce s-a judecat a fost pe procedura. De abia urmatorul termen e posibil ca procesul sa se judece pe fond”, spune presedintele CARP. Fondul este de fapt terasa din fata institutiei pe care patronul firmei vâlcene Diana, si proprietar al restaurantului “Casa Vâlceana” o revendica drept proprietate a societatii pe care o conduce. “Problema sta în felul urmator. Din cauza unor erori de masurare, spatiul aferent terasei CARP  a fost trecut în proprietatea societatii Bareco ce mai apoi a ajuns în patrimoniu firmei Diana. Noi, în prezent ne judecam atât cu firma Diana, respectiv patronul acesteia cât si cu primaria Râmnicu Vâlcea care trebuie sa readuca spatiul respectiv în domeniul public, asa cum era pâna în momentul în care a fost trecut eronat pe hârtie în proprietatea Bareco”, mai explica Raban.

Se planuieste construirea unei banci în locul terasei
Ironie a sortii sau nu, pe locul terasei, cei de la Diana ar dori sa construiasca sediul unei banci. Din spusele presedintelui CARP sediul acestei banci ar urma sa fie ridicat exact pe spatiul terasei unde în prezent exista amenajat un loc special pentru pensionarii membri ai CARP. “Stim ca s-a facut un proiect pentru sediul unei banci, ce în cazul în care instanta va da câstig de cauza firmei vâlcene va fi amplasat exact la intrarea CARP –ului, blocând accesul pensionarilor care doresc sa apeleze la serviciile Casei de Ajutor. „Sunt 30.000 de membri ai CAR Pensionari care au nevoie de împrumuturile noastre si care ajung în acest sediu. Sunt si alte servicii pe care le prestam si de care membrii au nevoie stringenta, cum ar fi cele medicale”, mai spune Raban.

Litigiul pe rol strica planurile pensionarilor
Înca din anul 2004 conducerea CARP a facut un proiect prin care a dorit acoperirea terasei pe care o administreaza pentru a crea conditii mai bune pensionarilor ce zabovesc în asteptarea unui împrumut. „Am obtinut toate avizele din partea primariei precum si certificatul de urbanism, care are o valabilitate de un an. Va imaginati ca atâta timp cât aceasta suprafata de teren este în litigiu nu am putut construi nimic pe ea. Certificatul de urbanism a expirat, la fel si proiectul. Acum daca ar fi sa o luam de la capat va trebui sa cheltuim alte sume pentru proiect si sa asteptam pâna când Consiliul Local va aproba un nou certificat de urbanism”, explica presedintele CARP.

Procesul pe fond nici nu a început
Judecata pe fond nu a început înca, deoarece pâna în prezent tot ceea ce instantele au avut de analizat au fost chestiuni procedurale, invocate, culmea, de catre avocatii firmei Diana. „Am facut un recurs prin care am cerut mutarea cauzei la Judecatorie, deoarece se sarisera niste etape. Dorim sa demonstram cu acte ca acel teren ce este în litigiu nu a apartinut firmei Bareco si nici nu trebuia înstrainat catre patronul firmei Diana. Este un teren domeniu public ce, atunci când a fost construit sediul, în anul 1980 ne-a fost atribuit în folosinta gratuita pe toata durata de existenta a cladirii. Trebuie sa întelegeti ca atunci când s-a construit întreg cvartalul de blocuri din zona, conducerea de pe atunci a Casei de Ajutor Reciproc a contractat amenajarea la parterul acestui bloc si sediul CARP, unde ne aflam pâna în prezent. Nu dorim decât sa se recunoasca acele erori care au dus la împroprietarirea unui particular cu o bucata din domeniul public”, a mai spus Raban  (Sergiu MIR)

De câteva luni încoace, în municipiul Râmnicu Vâlcea, febra mansardărilor pare să fi pus stăpânire pe cei interesaţi de “binele” locuitorilor urbei. Asociaţiile de Proprietari fac presiuni asupra locatarilor să semneze că sunt de acord cu mansardarea, asta în timp ce mulţi dintre cei care semnează nici nu ştiu şi nici nu li se explică ce-au semnat. Îi aşteaptă mai mult de un an de zile de calvar, în care blocul este transformat într-un adevărat şantier, unde zgomotele pikamerelor şi mizeria de pe scări sunt evidente. Drepturile vechilor locatari, care au proprietate indiviză, inclusiv acoperişul sau plafonul,  subsolul clădirii, spaţiile din jur, este călcat în picioare, “maşinile de făcut bani” ale celor interesaţi fiind cu motoarele turate la maxim.
De la bl. A 70, de pe strada I.C. Brătianu, din cartierul Ostroveni, bl. C 20 , de pe Aleea Gladiolelor, bl. R 7bis de pe strada Henri Coandă oamenii ne-au sunat şi ne-au întrebat cum este posibil ca zeci de autorizaţii de construcţii pentru mansarde să fie date pe bandă rulantă, cu încălcarea flagrantă a dreptului lor de proprietate. Iată ce spunea unul dintre nemulţumiţi: “Domnule, eu cerut să-mi comunice Primăria Râmnicu Vâlcea o copie după cartea tehnică a  imobilului, din care să rezulte care este cota parte indiviză din proprietatea comună ce revine apartamentului meu, fiindu-mi necesară la înscrierea proprietăţii mele în cartea funciară. Şi nu vă vine să credeţi ce răspuns mi-au dat! Eu am depus un certificat fiscal cum că am plătit, de ani buni încoace, la Administraţia Financiară pentru un teren proprietate, de 19,08 mp., cota mea indiviză a apartamentului! Uluitor, Primăria a dat două răspunsuri diferite, cu conţinuturi diferite, unul administratorului şi altul mie, cu acelaşi număr comunicându-mi-se: «terenul menţionat a fost înregistrat eronat de către Administraţia Finanţelor Publice şi preluat pe suport magnetic de către Primăria Rm. Vâlcea (…) Când dv. aţi prezentat dosar fiscal, s-a constatat eroarea de înregistrare şi s-a corectat rolul prin scăderea terenului». Păi ce au făcut ei sună a naţionalizare camuflată. Mă anunţi după ce am plătit cinci ani de zile că am plătit din eroare. Păi apartamentul meu nu este pe lună? Mi-au luat o suprafaţă ce am plătit-o, aşa, din creion. Adresele sunt semnate de dl. viceprimar Monceanu, dar semnăturile diferă grosolan de la o adresă la alta. Atâta timp cât terenul nu este recunoscut, mă întreb, noi mai avem vreo obligaţie? Noi plătim de ani de zile această cotă indiviză, dar pe ce bază dacă noi nu avem teren în proprietate?. Până la mansardarea tuturor blocurilor din oraş nu se va trece în cartea funciară niciun bloc cu patru etaje, care este propozabil pentru mansardare. Tocmai pentru a stabili cota parte după mansardare. După mansardare, eu, proprietarul, pierd din dreptul la subsol, la uscătorie, nu mai pun  la socoteală că nu este calculată structura de rezistenţă, ci mai degrabă se pun ştampile fără să se facă nişte calcule riguroase. Mansardarea eu o consider o mafie imobiliară”, ne-a spus Marian Rizoiu, singurul vâlcean şi singurul român de altfel, care a ieşit din Asociaţia de Proprietari, cu hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă şi care s-a opus mansardării blocului unde locuieşte. Cartea tehnică, în original, a blocului, ar trebui, potrivit legii, să stea la administratorul blocului şi nu la Primărie, şi în ea ar trebui trecute toate modificările de structură, de rezistenţă. Ea se casează doar când construcţie se dărâmă.

Proprietar la mansardă poţi deveni doar cu acordul unanim al locatarilor
Gheorghe Doană este un alt vâlcean care a deschis cutia Pandorei în legătură cu mansardările. Deşi blocul în care stă este în plină operaţiune de mansardare, omul a dat în judecată, pe contencios, Primăria Rm. Vâlcea cât şi firma care construieşte, cerând anularea autorizaţie de construire şi oprirea executării lucrărilor. Iată cum îşi motivează acţiunea în instanţă: “Primăria Rm. Vâlcea a emis abuziv, cu încălcarea Lg. 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcţii şi a dreptului de proprietate al coproprietarilor, autorizaţia de construire nr (…). Practic, încălcând flagrant dreptul meu de proprietate, firma (…) a început construcţia mansardei locuibile fără să aibă şi acordul expres privind construcţia şi ulterior înstrăinarea acestora. În cauză este vorba de dreptul de proprietate comună asupra părţilor comune din clădirile cu mai multe apartamente care aparţin unor proprietari diferiţi (terenul pe care se construieşte clădirea, fundaţia, subsolurile, casa scării, acoperişul, terasele, ş.a.)”. Cu alte cuvinte, găselniţa cu acordul locatarilor de la etajul ultimul este o… gogoriţă, iar implicarea cu prea mult zel a Asociaţiei de proprietari, de regulă a administratorului şi preşedintelui, nu este lipsită de interes din partea acestora. Adesea se vorbeşte de sume în euro primite ca şpagă de unii dintre “zeloşi” care vor să convingă locatarii să-şi dea acordul. Asociaţia de Proprietari este înfiinţată pentru gospodărirea şi administrarea părţilor comune şi în niciun caz pentru a dispune asupra dreptului de proprietate: Avocatul Lucian Marinescu (viitor procuror după examenul obţinut recent) spune în legătură cu această situaţie: “La proprietatea comună trebuie respectat principiul unanimităţii. Nu se poate lua nicio măsură în legătură cu dreptul de proprietate fără acordul tuturor. Dacă un singur locatar nu este de acord, locuinţele de la mansardă nu se pot vinde, nu se pot înstrăina. Asociaţia nu este proprietară pe spaţiile de folosinţă comună, ea are doar drept de administrare”. 

Notariatele – vârful de lance în păcălirea locatarilor
Inventivi, hei-rupiştii mansardărilor, firmele de construcţii în spatele cărora sunt şi alte personaje care trăiesc din banul public şi trăiesc… bine, au găsit soluţii de a duce omul cu preşul. Suprafaţa este luată în proprietate de unul dintre locatarii blocului, de regulă unul dintre agitatorii “pro mansardare”, care se află “pe mână” cu firma de mansardare. Nici Notariatele nu sunt departe de această sferă de interese. Iată ce putem citi, printre multe altele, într-o convenţie autentificată la un Notariat (nu spunem care, chiar dacă dvs. aţi putea bănui) pe 26 martie 2007, în baza hotărârii Adunării Generale din 29 martie 2007 (??). “Asociaţia de proprietari se obligă  să permită cu titlu gratuit accesul proprietarilor apartamentelor de la ultimul nivel în spaţiile de folosinţă comună – casa scării, subsol, uscătorie”. Adică dacă fiecare am cumpărat un apartament şi l-am plătit cu eforturi foarte mari, cineva ne impune că cedăm dreptul de folosinţă indiviză cu titlu gratuit. Un calculul ce ne-a fost supus atenţiei de un specialist pentru un apartament care se vinde pe piaţa imobiliară să zicem cu… 50.000 euro, 60 % reprezintă costul propriu-zis (30.000 euro) al locuinţei fiecăruia, iar restul de 40 % (20.000 euro) este cota indiviză (teren, casa scărilor, subsolul, acoperişul sau plafonul, structura de rezistenţă, uscătorie. La această proporţie cedând gratuit suprafaţa indiviză noilor locatari, fiecare proprietar al celor (să zicem) 20 de apartamente ale unei scări de bloc este deposedat de 3.360 euro. “Mansardarea este cea mai mare afacere a firmelor de construcţii şi deschideţi bine ochii când semnaţi astfel de acte”, spunea, culmea ironiei, directorul unei firme de construcţii, care ne atenţiona amical, ca simpli locatari, cum putem fi fraieriţi… cu zâmbetul pe buze, de cei care numai binele nu ni-l vor!

Autorizaţiile de construcţie date fără a se face măsurători asupra structurii de rezistenţă
“Domnule, la noi blocul este numai crăpături, că zici că la primul cutremur o să se dărâme. Păi cine dă avizul că rezistă? La mine la apartament nu a bătut niciun arhitect care să facă măsurători, să vadă dacă sunt modificări făcute şi dacă da, să le ia în calcul la eliberarea autorizaţiei de construcţiei”, ne-a spus un locatar din bl. A 70. În replică, prin consilierul juridic al Primăriei Râmnicului, Ion Diaconu, ca şi cum n-ar fi înţeles de ce un anume X, anti-mansardă dă Primăria în judecată, răspunde ca şi cum s-ar face că… plouă: “Proprietatea comună poate fi utilizată de către terţi, persoane fizice sau juridice, de drept public ori de drept privat, numai cu acordul majorităţii proprietarilor membrii ai asociaţiei de proprietari direct afectaţi de vecinătate, în baza unui contract de închiriere, de folosinţă sau concesiune. Aşa că vă rugăm să respingeţi acţiunea”.  Alo.. Primăria? Dreptul de proprietate, se ia cu unanimitate de voturi şi nu este acelaşi lucru cu dreptul de utilizare a unui spaţiu! Deviza pare să fie una unanimă din partea celor interesaţi: Trăiască mansardarea şi cei care-o susţin! (Dorel ŢÎRCOMNICU)

Centru naţional de pregătire la Călimăneşti
De aproape 5 ani de zile, staţiunea Călimăneşti – Căciulata este gazda loturilor lărgite şi restrânse de fizică şi ştiinţe, care vin în vederea pregătirii olimpiadelor internaţionale. Şi în acest an, între 9 şi 24 aprilie, la hotel Traian din Căciulata îşi definitivează pregătirea lotul lărgit de fizică, format din 20 de elevi, urmând ca după ,,ciurul” a patru teste de selecţie, să se cristalizeze lotul restrâns care va reprezenta România, la a 39-a ediţie a Olimpiadei Internaţionale de Fizică, de la Hanoi – Vietnam. Selecţia lotului lărgit care a venit la Căciulata, acum în primăvara lui 2008 s-a făcut în urma a 4 teste, plus punctajul obţinut la concursul naţional de fizică ,,Evrika”, desfăşurat anul acesta la Brăila.
Din cei 20, 5 vor constitui lotul restrâns, iar alţi 3, vor reprezenta România la concursul internaţional de fizică din Republica Iacuţia – Federaţia Rusă, concurs cu un grad mare de dificultate şi în acelaşi timp o bună rampă de lansare pentru cei ce pe viitor, vor să acceadă la Olimpiadă.

Fizică – 10 ore pe zi
Timpul efectiv acordat studiului, de către componenţii lotului, în aceste două săptămâni de pregătire este de 10 ore pe zi. Elevii sunt pregătiţi de profesori universitari de la universităţile din Sibiu, Craiova şi Bucureşti, dar şi câteva cadre din învăţământul preuniversitar, de la licee cu tradiţie în fizică, din ţară. Organizatorul şi gazda din fiecare an a olimpicilor, omul fără de care ar fi fost imposibile toate aceste întâlniri la Călimăneşti, prof. dr. Sandu Mihail, ne-a declarat :,,Vreau să mulţumesc Ministerului Educaţiei şi Cercetării, liceului economic din Călimăneşti, care ne-a ajutat cu partea logistică, directorul hotelului Traian, Claudiu Iriţoiu, personal se interesează de condiţiile noastre, Primăriei Călimăneşti şi nu în ultimul rând doamnei economist Lavinia Huidan, directorul Forum – Auto, importator Volvo – România, care şi-a adus aportul în mod considerabil din punct de vedere moral şi financiar. Tot aici îi adaug pe domnul pe prof. univ. dr. Radu Constantinescu de la Universitatea din Craiova, doamnei Laura Oniţoiu, manager Onilar Turism şi domnişoarei prof. Simona Bera de la GSEAS Călimăneşti”.

Obiectiv neschimbat – 5 medalii
Şi anul acesta, obiectivul echipajului nostru este menţinere printre primele 10 ţări ale lumii, la Olimpiada de Fizică şi obţinerea a 5 medalii. Prof. dr. Sandu Mihail : ,,Ne dorim ca şi anul acesta să fim printre primii 10 în lume şi să aducem acasă toţi membrii echipajului medaliaţi.” (Crişu POPESCU)

Luni, Institutul de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor a avertizat că din cauza precipitaţiilor însemnate cantitativ ce vor cădea în zilele de 14 şi 15 aprilie, în intervalul 15 aprilie, ora 3.00 – 16 aprilie, ora 18.00 se vor produce scurgeri importante pe versanţi, torenţi, pâraie şi creşteri de debite şi niveluri cu posibile depăşiri ale cotei de atenţie. În această situaţie se află şi judeţul Vâlcea, pe râurile din bazinul hidrografic Olt. Astfel la Vâlcea a fost instituit codul galben, ceea ce presupune creşteri rapide ale nivelului apei, fără să se ajungă la pagube semnificative. (D.Ţ.)

Managerul general al Oltchim SA a explicat de ce trebuiau vândute unor investitori privaţi serioşi subunităţile diviziei agro-alimentare. De asemenea, Constantin Roibu a demonstrat că politica echipei de la conducerea societăţii de pe platforma chimică a inclus tot timpul măsuri prin care oamenii să nu fie lăsaţi în voia sorţii, chiar dacă AVAS impune societăţii măsuri dureroase de restructurare a activităţii.
Managerul General al Oltchim SA, ing. Constantin Roibu, a explicat, în conferinţa de presă de vineri, 4 aprilie, că reprezentanţii Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) au refuzat să îşi exprime în scris acordul pentru măsura anunţată de conducerea societăţii şi de cea a sindicatului, de a acorda plăţi compensatorii celor 598 de angajaţi ai Diviziei Agroalimentare a Oltchim SA ce urmau a fi disponibilizaţi prin încetarea activităţii acesteia. “Nu pot fi înscrise în program măsuri de protecţie socială a căror dată de punere în aplicare este anterioară datei de întocmire a programului de restructurare a activităţii societăţii, aşa cum este măsura care vizează vânzarea activelor Avicola, Suinprod şi FNC Băbeni, pentru care licitaţia a fost deja organizată”, se arată în precizările exprimate de reprezentanţii AVAS.

Salariaţii diviziei agro, confuzi şi dezinformaţi
Referitor la refuzul unei mari părţi dintre disponibilizaţii diviziei agroalimentare a Oltchim de a accepta preavizele de concediere, managerul Constantin Roibu crede că au fost confuzi şi neinformaţi corect, pe fondul temerilor de a ajunge sub conducerea unui investitor privat. “Unii dintre ei au crezut iniţial că vor putea beneficia simultan şi de plăţile compensatorii, şi de noul loc de muncă, ceea ce li s-a explicat că este ilegal. În politica noastră managerială nu am avut niciodată şi nu avem intenţia de a lăsa oamenii pe drumuri şi vom demonstra şi în continuare acest lucru. După multe încercări de a vinde subunităţile agroalimentare, demarate în 2005, când am încercat să vindem fabricile separat, iar în 2006 Avicola, FNC şi Suinprod la pachet, iar fabrica de conserve separat, nu am reuşit acest lucru. Aceste subunităţi aduceau pierderi pentru combinat. Abia anul acesta s-a reuşit vânzarea lor, în afară de Conservil. Slavă Domnului că am reuşit să găsim un cumpărător pentru aceste unităţi pentru care, de la preluare, cred că am făcut tot ce era omeneşte posibil să nu fie închise. Sunt convins că reprezentanţii Carvil Mizil nu au cumpărat unităţile pentru a le închide, deoarece ei vor să-şi dezvolte activitatea în domeniul industriei alimentare şi le lipsea o linie de producţie de carne de pui”, a declarat managerul Oltchim, Constantin Roibu. Reamintim că subunităţile au fost vândute la licitaţie, pe 31 ianuarie, contra sumei de 20,55 milioane de lei noi (aproximativ 7 milioane euro). Reprezentanţii noului proprietar, firma Carvil Mizil, au refuzat să accepte stipularea în contract a unei cluze prin care să se oblige să păstreze toţi angajaţii societăţilor.

Prin lichidarea subunităţilor, s-ar fi pierdut investiţiile realizate
“Deşi ne-am dorit foarte mult, nu am putut să redresăm unităţile diviziei agro, mai ales că nu am avut posibilitatea, ca societate cu capital de stat, să accesăm fonduri europene, însă proiectele cu finanţare europeană sunt acum la îndemâna noilor proprietari privaţi. Am reuşit, cu mari eforturi să retehnologizăm Avicola şi să o ţinem în viaţă, mai ales cu scandalul declanşat cu gripa aviară. Că a fost sau nu gripă nici nu mai este relevant acum. Cert este că, în situaţia în care s-ar fi procedat la lichidarea societăţii, pierderile pe care le-ar fi suferit Oltchimul ar fi fost enorme. Ne-am luptat, am transformat anumite hale de producţie pe sistemul certificat european de creştere a păsărilor de carne la sol, în aşa fel încât fabrica să poată vinde la export, dar nu putem şi nu ne mai permitem să luăm bani din activitatea de bază a combinatului şi să-i băgăm în activitatea agro. Cred că varianta optimă şi cea mai rentabilă este de a fi preluaţi de un investitor privat, care să poată accesa fonduri europene pentru redresarea activităţii”, a mai spus managerul general al Oltchim SA.

Carvil Mizil a lăsat speculanţii cu buza umflată
Dacă Divizia Agro nu şi-ar fi găsit un cumpărător, combinatului chimic i-ar fi fost imposibil să mai acopere pierderile anuale de zeci de milioane de euro pe care le înregistrau societăţile componente ale diviziei, motiv pentru care ele şi-au găsit atât de greu un cumpărător care să garanteze cât de cât menţinerea activităţii. Pentru că amatori de chilipiruri imobiliare sunt suficienţi, mulţi dintre ei chiar din spectrul politico-afacerist vâlcean. Prin medierea prefectului Radu Renga şi diligenţele depuse de liderul de sindicat Mihai Diculoiu împreună cu managerul general al Oltchim SA, salariaţii ale căror locuri de muncă erau în pericol au ajuns la un armistiţiu cu noul proprietar al fabricilor. Carvil Mizil s-a obligat să angajeze 400 dintre cei 598 de salariaţi care urmau să fie disponibilizaţi şi primiseră, miercuri, 2 aprilie, preavizul de concediere de la Oltchim

Potenţiali cumpărători fără interes real de menţinere a activităţii pentru Conservil
În prezent, conducerii combinatului i-a mai rămas de rezolvat doar protecţia socială pentru cei 233 de angajaţi de la Conservil, care vor fi disponibilizaţi, deoarece s-a luat decizia închiderii fabricii. În continuare se va încerca însă şi scoaterea acesteia la licitaţie. „Noi am plecat de la ideea de a le asigura protecţie salariaţilor şi am făcut demersuri la AVAS, propunând un program de restructurare, deoarece, şi în cazul în care nu ar fi vândute, cum este cazul Conservilului, hotărârea în cadrul Oltchim prin Consiliul de Administraţie şi prin programul de restructurare trimis la AVAS este de închidere a acestor activităţi, pentru că aduc pierderi. Până acum, au cumpărat caietul de sarcini câteva societăţi, însă nu s-au prezentat la licitaţie. Am înţeles că de Conservil ar fi interesată şi Uzina Mecanică. M-aş bucura dacă un investitor vâlcean ar prelua Conservilul şi l-ar menţine în activitate”, a concluzionat Constantin Roibu. (Adrian PANĂ)